comentarii 0

Clonarea

Cuvîntul clonă vine din cuvîntul grecesc – klon-, care înseamnă saminta. În biologie indică posibilitatea de duplicare a patrimoniului genetic a oricărui organism. Asfel se pot dubla, de ex. viruşi, bacterii, molecule, organisme, plante şi animale. O bună parte din vegetalele pe care le consumăm în alimentaţie, sînt clonate, adică cultivatorii înmulţesc plante pe care apoi le comercializează. Pentru acelaşi scop, alimentar, pot fi clonate şi animalele. De cele mai multe ori expresia „ clonare „ este folosită în cazul reproducţiei asexuate, în sensul că dă posibilitatea de reproducere individuală biologică, fără implicarea sexualităţii.

(…) În rîndurile care urmează voi încerca să fac o prezentare a cercetărilor care au avut loc în domeniul clonării. Este evident că nu toate au fost încununate de succes, dar important este că există un punct de plecare. De ex. în 1944, germanul Hans Spemann propune pentru prima dată înlocuirea, într-o celulă ou, a unui nucleu cu alt nucleu, experienţă care a fost încununată cu premiul Nobel. Tot atunci americanii John Rock şi Miriam F. Menkin fecundează în vitro celule primare umane. In 1952, cercetătorii americani Robert Briggs şi Thomas J King clonează pentru prima dată un animal. Folosindu-se de această ocazie biologul britanic Jonathan B.S. Haldane introduce în 1963 notiunea de „clonă”. Este momentul de pornire pentru clonare. Biotehnicianul de renume John Gurdon de la Universitatea din Cambridge a introdus în 1973 nuclee celulare extrase din pielea broaştelor adulte, în celule ou din care a fost extras nucleul. Au rezultat animale, dar au murit în faza de mormoloci. Experimentul a demonstrat că este posibilă clonarea, folosind celule recoltate de la animale adulte. Rezultatele i-au speriat oarecum pe cercetători. Au înţeles că se poate clona un organism. Aceasta pe undeva ducea la ideea că omul poate deveni el însuşi un creator. CINEVA care ar putea crea orice organism. Limita între bine şi rău putea fi interpretată. Şi dacă această tehnologie ar încăpea pe mîinile cui nu trebuie? La ce ar duce aceasta? Cit de atenti vom putea fi noi oamenii ca sa putem mentine granita dintre bine si rau? Totuşi rezultate remarcabile au fost obţinute şi în cazul fecundarii in vitro. Chiar dacă la început fecundarea in vitro a fost privită ciudat, mai tîrziu a intrat pur şi simplu în vieţile oamenilor ca ceva normal. Primul copil fecundat în eprubetă se năştea prin cezariană în 1978, pe 25 iulie, numele lui fiind Louise Brown. Naşterea a avut loc în Anglia. La acel moment a fost numit „copilul secolului” (…)
Anul 1994 aduce noi progrese în lumea geneticii. Cercetătorul american Neal First a obţinut prin clonare patru viţei în laborator, iar în 1996, biologii Keith Campbell şi Ian Wilmut au reuşit să determine naşterea oii Dolly, primul mamifer obţinut prin clonarea celulelor adulte. Faptul că Dolly a supravieţuit şi a fost perfect sănătoasă a însemnat o realizare enormă pentru ştiinţă şi un început pentru clonare. Ca urmare în 1998 un grup de cercetători au clonat în Hawai 3 generaţii de şoareci obţinînd în total 50 de animale şi tot atunci cercetătorii japonezi au clonat 8 viţei numai din celule adulte. Anul 1998 a reprezentat şi anul în care a fost anunţată prima clonare a unui embrion uman de către o echipă de cercetători sud-coreeni. Evident cecetarea s-a întrerupt pentru a nu da posibilitatea embrionului să se dezvolte. În anul 2000 este obţinut prin clonare un taur rezistent la 3 boli deosebit de importante. Viţelul se numea 86 Squared şi aceasta a însemnat un pas deosebit de important din punct de vedere economic în exploatarea animalelor. Anglia va fi cea care în anul 2000 anunţă utilizarea „ clonelor terapeutice” sub formă de embrioni umani pentru cercetare şi tratament. Biserica şi politicienii din Germania sunt categoric împotriva acestor cercetări. Dar evenimentele se desfăşoară în acelaşi timp cu încă una din marile descoperiri ale momentului. Descifrarea genomului uman în iunie, anunţat de Bill Clinton şi Tony Blair. Ei au specificat că această descifrare nu este completă, dar este în curs de a fi definitivată. Cercetătorul care a lucrat la această descoperire, Craig Venter spunea că – genomul uman este alcătuit dintr-un număr de gene cuprins între 25 000 şi 40 000. Îngemănate aceste realizări duc la un viitor strălucit pentru om. În celula clonă, care nu mai conţine informaţia genetică, se poate introduce conţinutul unei celule adulte a individului care ar trebui reprodus, dar odată cu acest conţinut se pot introduce şi secvenţe ale unor gene care să îl facă pe noul individ clonat să aibă nişte caracteristici uluitoare. Cu alte cuvinte vom ajunge sa facem urmasi la comanda (…)

––––––––––––––––––––––––

O clonă este reprezentată de un grup de celule identice. De ex. tumorile sînt nişte clone de celule, care se dezvoltă în interiorul organismului şi se formează din înmulţirea unei celule mutante. O clonă are structura identică, conţinînd acelaşi material genetic cu al celulei de la care s-a pornit. La ora actuală, tehnicile experimentale de clonare sînt foarte dezvoltate şi se lucrează intens în mai multe puncte de pe glob, cercetătorii fiind deosebit de încurajaţi de rezultatele obţinute. Procesul de clonare se desfaşoară în urmatorul mod: se alege o celulă din organismul unui animal, a cărui clonă urmărim să o obţinem; se extrage materialul genetic reprezentat de acidul nucleic (ADN şi ARN) şi se introduce într-o celulă goală al cărui material genetic a fost distrus în prealabil. Celula în care se introduce materialul genetic poate proveni de la orice animal din specia respectivă. În această celulă, se va dezvolta materialul genetic identic cu al animalului pe care l-am clonat. Evident celula va fi ţinută în condiţii speciale de laborator, în medii speciale, care îi vor asigura creşterea pînă la un anumit stadiu. Apoi embrionul care s-a format din celulă, este introdus în uterul unei femele din specia respectivă şi puiul obţinut va fi identic cu adultul de la care s-a preluat materialul genetic. O clonă poate fi obţinută practic din orice celulă a corpului, chiar si dintr-un fir de păr. Acest fapt ar putea crea o adevarată „piaţă neagră” pentru copierea unor celebrităţi. E simplu să ajungi în imediata apropiere a lui Bill Clinton, să sustragi un fir din părul lui, să cauţi un genetician şi în schimbul unei sume de bani să obţii un copil, clona identică a politicianului (…)

(PARVULESCU VALENTINA LELIANA – CLONAREA – ADEVAR SAU FICTIUNE?)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s