comentarii 0

Iniţiativa germană

Deci germanilor ostwaldieni le displace nu atât individualismul în sens obişnuit (blând), căci nu există popor care să-şi admire şi să-şi slăvească atât personalităţile, Schiller, Goethe, Mommseu, Virchow, Wagner, Bismarch, Moltke, Wundt, Ostwald însuşi, Ballin, Siemens, Hindenburg etc., aşa încât englezii şi francezii par nişte ingraţi pe lângă ei, cât amprenta specifică a individualismului aşa cum îl concepem noi, adică iniţiativa.
Aceasta este marea calitate care caracterizează aceste două popoare: fiecare, oricât de mic ar fi în grupul general sau special, îşi atribuie dreptul natural de a schimba într-un fel ceea ce este deja.
Politicianul, economistul, ofiţerul de artilerie, inginerul de orice specialitate, savantul, artistul, muncitorul, agricultorul, toţi caută neîncetat să introducă noul în mecanismele prestabilite, să inventeze ceva, maşină sau jucărie, teorie ştiinţifică sau formă de artă. Oricine care, în celelalte ţări ale lumii, are acest temperament de iniţiativă este nefericit (neînţeles) la el în ţară şi nu poate să trăiască şi să se simtă în largul său decât în Anglia sau în Franţa.
Apare aici chiar tentaţia de a dispreţui ceea ce există deja, pur şi simplu pentru că aceasta creează impresia unui lucru mort. Se caută (doreşte) viul, crearea vieţii.
Singura dintre celelalte ţări în care acest temperament joacă un rol important este Statele Unite: este un talent pe care îl au de la englezi şi francezi şi care riscă să se piardă sub afluenţa germană. Acest război are pentru Statele Unite marele avantaj de a le fi atras atenţia asupra unui mare pericol, acela al căderii în rutină, inclusă de Ostwald în principiul/elementul (factorul) organizator (organizării).
Şi aici lupta decisivă între cele două principii ale activităţii umane, până acum la mediile zise intelectuale, s-a impus în atenţia publicului. Mai mulţi germani reveniţi din America mi-au spus că este un popor de „încurcă-lume”: dovadă clară a neînţelegerii de către majoritatea germanilor a activităţii libere.
Într-un război ca acesta, obositor şi lung, caracterul naţional definitoriu iese încet la suprafaţă. Se poate spune că sunt puse aici faţă în faţă, pe de o parte spiritul de iniţiativă individuală, supleţea adaptării (adaptabilitatea), dispreţul pentru detaliul amănuntele neimportante, considerat ca atare graţie rapidităţii criticii, dorinţa de a întrebuinţa amănuntele de importanţă, dorinţa de răspândire a ideilor, sentimentelor, activităţilor, facultatea de schimbare a opiniei generale sub şocul unor noi impresii, deci însuşi caracteristicile ce au făcut istoria Franţei şi a Angliei.
De cealaltă parte: disciplina mecanică, mersul în turmă (către moarte), abolirea voinţei personale, anihilarea forţelor individuale şi individualiste, încrederea absolută în puteri impuse de tradiţie şi păstrate (apărate) prin forţă (violenţă) şi teroare, suprimarea spiritului critic considerat factor de insubordonare, sentimentalismul copilăresc faţă de o entitate, Reich-ul, fabricată artificial şi nu bazată, ca patria franceză, pe o evoluţie lentă a sentimentelor şi intereselor comune.
Armata germană nu are decât o aparenţă de coeziune: îi lipseşte acest element al legăturii morale pe care o asigură conştiinţa echivalenţei între conducători şi conduşi.
Ea (armata) reprezintă exact imaginea Germaniei de la Carolingieni, masă amorfă continuu zdruncinată fără a fi totuşi complet destrămată dar şi fără a fi reuşit vreodată să constituie un tot autonomi.
Dacă prin organizare înţelegem juxtapunerea artificială a unor elemente dinamice impersonale, Ostwald are perfectă dreptate. Germania este ţara cel mai bine organizată cu putinţă. Locuitorii săi au fost reduşi la statutul de rotiţe pe care un declic le pune în mişcare automat, care continuă să se mişte într-un unic şi acelaşi fel până când un nou declic le suprimă forţa motrică.
Guvernul imperialist şi-a asumat rolul mecanicului şi toţi au încredere în el, sau mai degrabă el le ordonă să aibă încredere în aptitudinile sale.
Mai întâi a pornit maşina înainte; se constată deja simptomele marşarierului. Mai târziu va demonstra că, fără virtuozitatea sa, s-ar fi zdrobit complet de zidul armatelor aliate. Astfel că, până aici, totul arată că formula lui Ostwald este exactă pentru germani.
Îi vroiau dresaţi: dresaţi exact în maniera prevăzută (modul scontat). Mor la ordine, trăiesc şi procreează la ordin, îşi măresc sau micşorează hrana la ordin, îl proslăvesc pe Hindenburg la ordin, îl vor ucide dacă vreţi, la ordin; vor găsi responsabili şi trădători la ordin; şi se vor felicita la orice la ordin.
Numai că, această mecanizare a individului şi a naţiunii nu li se pare o soartă de invidiat europenilor ce au fost educaţi în cultura greco-romană şi franco-engleză. Umbra vulturului, deşi imperială este totuşi umbră. Noi vrem să trăim sub soare. De asemenea, organizarea (ordinea) ostwaldiană nu ne încântă deloc. În ciuda dorinţei germanilor (allemands) justificaţi de a organiza întreaga Europă după modelul Reich-ului, aceasta le va refuza cadoul. Acest sistem a existat în Franţa în vremea lui Napoleon I. Au fost necesare mai multe schimbări în decursul secolului al XIX-lea pentru a face din nou respirabilă atmosfera în Franţa în care erau pe cale de a se pierde generaţii, una după alta.
Cât despre englezi, încă de la „Habeas corpus” ei înlăturaseră orice posibilitate de a realiza o organizare mecanistă. În lupta lor împotriva lui Napoleon, interesului comercial, colonial şi politic li se adaugă un interes moral: victoria Împăratului ar fi însemnat moartea libertăţii individuale engleze, şi chiar intelectuală. Scriitorii francezi din acea vreme ştiau despre ce e vorba. Ostwald propune deci un ideal pe care englezii şi francezii l-au respins altădată (…)

Arnold van Gennep, <!– /* Font Definitions */ @font-face {font-family:”Cambria Math”; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:1; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:””; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; mso-hyphenate:none; font-size:12.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”,”serif”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;} p.MsoBodyText, li.MsoBodyText, div.MsoBodyText {mso-style-noshow:yes; mso-style-unhide:no; mso-style-link:”Body Text Char”; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; text-align:justify; mso-pagination:widow-orphan; mso-hyphenate:none; font-size:12.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”,”serif”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:RO;} span.BodyTextChar {mso-style-name:”Body Text Char”; mso-style-noshow:yes; mso-style-unhide:no; mso-style-locked:yes; mso-style-link:”Body Text”; mso-ansi-font-size:12.0pt; mso-ansi-language:RO;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; font-size:10.0pt; mso-ansi-font-size:10.0pt; mso-bidi-font-size:10.0pt;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 72.0pt 72.0pt 72.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
Formula franceză şi engleză vs. formula germana, Editura Agatha

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s