comentarii 0

Abraham Lincoln: Proclamaţia de emancipare şi cuvântarea de la Gettysburg (1863)

(…) În 1860 el a fost ales candidat la Preşedinţia Statelor Unite din partea Partidului Republican, grupare politică înfiinţată în 1854, pe baza unei platforme anti-sclavie. Deşi în campania electorală Lincoln adoptase o atitudine conciliantă faţă de statele din Sud, acestea şi-au văzut politica ameninţată de victoria în alegeri a republicanilor. Astfel, în decembrie 1860, Carolina de Sud s-a desprins din Uniune, fiind urmată în 1861 de Mississippi, Georgia, Texas, Louisiana, Florida şi Alabama, care au convenit să formeze Statele Confederate ale Americii.

În mesajul său inaugural, Lincoln a încercat să domolească spiritele în statele sudiste, promiţând că nu va interveni în problema sclaviei, dar a respins ferm dreptul la secesiune şi a ameninţat că nu va ceda proprietăţile federale. Războiul a izbucnit la 12 aprilie 1861, când generalul confederat Beauregard a atacat Fortul Sumter. Lincoln a lansat chemarea la arme, iar Carolina de Nord, Virginia, Tennessee şi Arkansas s-au alăturat Confederaţiei. Statele Kentucky, Maryland şi Missouri au rămas în Uniune în ciuda faptului că numeroşi cetăţeni sprijineau cauza Confederaţiei şi chiar se înrolaseră în armata sudistă. Lincoln nu-şi putea permite să piardă poziţiile stategice pe care se bizuia armata federală în aceste state. Oricât de mult detesta sclavia, Preşedintele nu putea să adopte o atitudine radicală faţă de această instituţie, deşi unele facţiuni puternice din sânul Partidului Republican (aboliţioniştii, „iacobinii”) exercitau presiuni pentru a face din confruntarea armată un război pentru libertate.

Printr-o politică plină de tact, dar şi fermitate, Lincoln a reuşit să menţină cele trei state sclavagiste în Uniune, astfel că, în toamna anului 1862, în urma victoriei nordiste de la Antietam, survenită după câteva succese militare importante ale confederaţilor, Preşedintele dădea un ultimatum de 100 de zile oferindu-le statelor secesioniste ocazia de a reveni în Uniune cu sistemul lor bazat pe sclavie. La 1 ianuarie 1863 Lincoln a emis Proclamaţia de emancipare, declarând că toţi sclavii din statele secesioniste erau „de acum şi pentru totdeauna liberi”. Proclamaţia nu afecta statele sudiste din cadrul Uniunii şi nici teritoriile confederate aflate sub control federal. Preşedintele nu avea prerogativul de a elibera sclavii, dar ţara era în război. Pentru legalitatea măsurii, Lincoln a iniţiat proiectul unui amendament constituţional, care să desfiinţeze pentru totdeauna sclavia în Statele Unite (Al XIII-lea amendament al Constituţiei SUA urma să fie adoptat la 6 decembrie 1865).

Prin Proclamaţia de emancipare, Lincoln a atins două obiective extrem de importante. Mai întâi, a slăbit efortul de război al Sudului, bazat pe munca sclavilor, iar armata federală a primi în rândurile ei în jur de 186.000 de foşti sclavi. În al doilea rând, proclamaţia urma să aibă un impact puternic în Europa. Faptul că Nordul lupta pentru libertate a atras simpatia opiniei publice din ţările europene, astfel că nici un guvern european nu-şi mai putea permite să sprijine Confederaţi

Tot în 1863 a apărut un moment de cotitură în evoluţia conflictului militar. În urma unei sângeroase bătălii la Gettysburg, trupele federale au obţinut cea mai importantă victorie, devenind clar că forţa militară superioară şi industria Nordului vor învinge în cele din urmă. La 19 noiembrie 1863 a fost înfiinţat cimitirul naţional din Gettysburg. Cu această ocazie, Lincoln a fost invitat să spună câteva cuvinte, după discursul unui mare orator al vremii, Edward Everett. În puţine cuvinte, Lincoln a surprins esenţa acelui moment solemn într-una dintre cele mai emoţionante expresii ale spiritului democratic. Cuvântarea de la Gettysburg avea să-şi câştige un loc de cinste printre marile documente din istoria omenirii.

(O istorie documentara a SUA, Iulian Cananau, editura Agatha)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s