comentarii 0

EUROJARGON (II)

CE (EC) – Acronimul pentru Comunitatea Europeană (European Community) sau Comisia Europeană (European Commission). Comunitatea Europeană este numele actual a fostei Comunităţi Economice Europene (European Economic Community – EEC). Comisia Europeană este o instituţie independentă din punct de vedere politic care reprezintă şi sprijină interesele UE. Comisia Europeană face propunerile legislative, a politicilor şi programelor de acţiune şi este cea care e responsabilă pentru implementarea deciziilor Parlamentului şi ale Consiliului.

CEE (EEC) – Acronimul pentru Comunitatea Europeană Economică (European Economic Community – organizaţie înfiinţată în 1957. Şase ţări membre au existat iniţial: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. În 1993, când a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, Comunitatea Europeană Economică (CEE) a devenit Comunitatea Europeană (CE), constituindu-se ca fundament al Uniunii Europene.

CONSILIU (Council) – Există trei organisme europene diferite care conţin cuvântul „consiliu” în denumirea lor:

Consiliul European (The European Council)Este o întâlnire a şefilor de state şi guverne (ex. preşedinţi şi/sau prim-miniştri) ale tuturor ţărilor UE, plus preşedintele Comisiei Europene. Consiliul European se întruneşte, în principiu, de patru ori pe an, pentru a discuta şi stabili politica UE în ansamblu şi pentru a face o analiză a progreselor. Consiliul European este cel mai înalt organism de elaborare a politicilor din UE şi, de aceea, aceste întâlniri ale Consiliului se mai numesc şi summit-uri.

Consiliul Uniunii Europene (The Council of the European Union)Numită iniţial Consiliu al Miniştrilor, această instituţie este alcătuită din ministerele guvernelor tuturor statelor membre. Consiliul se întruneşte regulat, fiind organismul legislativ al Comunităţii; împreună cu Parlamentul European formează autoritatea bugetară care adoptă bugetul Comunităţii.

Consiliul Europei (The Council of Europe) – Acesta nu este o instituţie a Uniunii Europene. Este o organizaţie interguvernamentală cu sediul în Strasbourg, care, printre altele, are rolul de a proteja drepturile omului, de a promova diversitatea culturală europeană şi de a combate probleme sociale, precum xenofobia şi intoleranţa. Consiliul Europei a fost înfiinţat în 1949, iar una din primele realizări ale Consiliului a fost elaborarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Pentru a oferi cetăţenilor şansa de a-şi exercita drepturile, în cadrul acestei Convenţii a fost înfiinţată Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

COOPERARE SPORITĂ (Enhanced cooperation) – Este un acord prin care un grup de ţări ale Uniunii Europene (trebuie să fie cel puţin opt) pot colabora într-un anumit domeniu, chiar dacă celelalte ţări din Uniune nu pot sau nu vor să colaboreze. Outsiderii pot, însă, „intra în joc” mai târziu, oricând doresc.

CRITERIILE DE LA COPENHAGA (Copenhagen criteria) – În iunie 1993, în cadrul unei întâlniri a liderilor europeni, la Copenhaga, au fost stabilite cele trei criterii care trebuie îndeplinite de ţările candidate, în vederea aderării la UE. În primul rând, o ţară candidată trebuie să aibă instituţii stabile, garante ale democraţiei, drepturilor omului şi respectului pentru minorităţi. În al doilea rând, trebuie să aibă o economie de piaţă funcţională. În al treilea rând, trebuie să-şi însuşească acquis-ul comunitar şi să sprijine obiectivele comune ale UE. Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a decide dacă o ţară candidată a îndeplinit cele trei criterii şi când o va accepta ca membru.

DEFICIT DEMOCRATIC (Democratic deficit) – Se spune adesea că sistemul decizional al UE este prea rigid şi închis oamenilor obişnuiţi, care nu înţeleg mai nimic din modul în care funcţionează acest sistem. UE încearcă să depăşească acest „deficit democratic”, prin simplificarea textelor legislative, o mai bună informare publică şi, nu în ultimul rând, prin antrenarea societăţii civile în elaborarea politicilor europene. Se ştie că cetăţenii sunt reprezentaţi în acest proces de elaborare a deciziilor de Parlamentul European.

DIRECTORATUL GENERAL (DG) – Staff-ul principalelor instituţii UE (Comisie, Consiliu şi Parlament) sunt organizate în departamente distincte, sub denumirea de „Directorate Generale” (DG). Fiecare dintre aceste directorate are sarcini specifice, în domeniul politicilor. Şeful administrativ este Directorul-General (termen a cărui abreviere este, de asemenea, „DG”).

EUROBAROMETRU (Eurobarometer) – Este un serviciu al Comisiei Europene, înfiinţat în 1973, care sondează opinia publică din statele membre şi ţările candidate. Este important pentru Comisia Europeană (în elaborarea propunerilor legislative, luarea deciziilor etc.) să cunoască ceea ce gândesc oamenii. Eurobarometrul foloseşte atât metoda sondajelor cât şi cea a focus-grupurilor. Pe baza sondajelor sale, anual sunt publicate 100 de rapoarte.

EUROCRAT – Termenul (joc de cuvinte pornind de la termenul “birocrat”) se referă la zecile de mii de cetăţeni ai UE care muncesc în instituţiile europene (Parlament, Consiliul, Comisia etc.).

EUROLAND – Este denumirea neoficială a „zonei euro”. Această zonă este formată din statele membre UE care au adoptat moneda euro. Ţările care au adoptat euro sunt: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda.

Adaptare dupa: http://europa.eu/abc/eurojargon/index_en.htm

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s