Deci şi totuşi

Conjuncţia coordonatoare conclusivă DECI nu se desparte nici ea prin virgulă:

a) atunci când este aşezată în interiorul propoziţiei. Exemple: România deci face un prim pas…; Să termin deci ce spuneam.

b) atunci când e despărţită prin punct de propoziţia anterioară cu care se coordonează. Exemple: Deci fierbeţi laptele şi menţineţi-l pe foc…; Deci părerea mea este că nu te poţi specializa…

———–

Îndosariat la:Limba romana , erori frecvente limba romana, erori semne de punctuatie, erori virgula, Limba romana

Dezacordul predicatului cu subiectul multiplu

(…)
a) Când subiectul (multiplu) se află înaintea predicatului, acordul formal al acestuia din urmă este la plural – Exemple: Talentul şi dorinţa de a se impune nu e suficient (corect: Talentul şi dorinţa de a se impune nu sunt suficiente); (…) Recoltarea, transportul şi folosirea ca materie primă era subvenţionată (corect: Recoltarea, transportul şi folosirea ca materie primă erau subvenţionate); Alegerea şi demiterea conducerii instituţiilor publice de interes local poate fi făcută uneori de Consiliul Local (corect: Alegerea şi demiterea conducerii… pot fi făcute…)

Îndosariat la:Limba romana , dezacord in romana, erori gramaticala in romana, erori gramaticale, greseli frecvente in romana, Limba romana

Ora sau orele?

La întrebarea cuiva “Cât e ceasul?”, firesc ar fi să răspunzi “E ora…” (nu “E orele…”), pentru că, fiind predicativ şi personal, verbul a fi e obligat să se acorde în număr cu substantivul ora, care îndeplineşte funcţia de subiect. Este foarte adevărat că, datorită atracţiei exercitate de numeralul ce indică (de la doi în sus) ora, substantivul apare la plural, iar în acest caz verbul trebuie să fie şi el la plural (“sunt orele două”, “sunt orele douăsprezece”, sunt orele douăzeci şi două” etc.), dar acest mod de construcţie nu mi se pare cel mai potrivit: “Cât e ora?”; “Sunt orele…”.
(…)

Îndosariat la:Limba romana , acord substantiv ora cu numeral cardinal, intre ora si, intre orele, Limba romana

Creatia la Arghezi si Barbu

TUDOR ARGHEZI
O nunta cosmica sta la originea creatiei universale si a celei poetice. Nunta inseamna iubire si fecunditate. Din iubire se iveste samanta; din iubire se intrupeaza cuvantul.

ION BARBU
Nunta, inteleasa ca patrundere in miracolul creatiei universale. Oul e simbol al misterului nuntii. In structura lui duala se reprezinta lumea de dinaintea nuntirii, “increatul”, dar si cea care va iesi la lumina. Banalul ou arata ca microscosmosul repeta mnacrocosmosul.

TUDOR ARGHEZI
Poezia aspira catre frumusetea neostentativa, virginala, de-nceput.
Poezia iubeste forma de gheata a laturilor corecte.

ION BARBU
Rostul cel mare al poeziei e “recastigarea prin cel mai recules act de amintire a unui sens pierdut de frumusete”.
Poezia de tip coral (l’hymne des coeurs spirituels) accede la functia originara a cantului.
Poezie si geometrie, ambele reprezinta o forma bine delimitata.

Îndosariat la:Limba romana, Poezie , creatia arghezi barbu, Limba romana, macrocosmos microcosmos barbu arghezi, nunta arghezi barbu, paralela arghezi barbu

Filosofie sau Filozofie?

cuvant adoptat dupa frantuzescul philosophie, inseamna “stiinta constituita dintr-un ansamblu inchegat de notiuni si de idei care interpreteaza si reflecta realitatea sub aspectele ei cele mai generale; conceptie generala despre lume si viata (…)

“Din greaca moderna – precizeaza acelasi academician citat anterior [Alexandru Graur] – s-a raspandit pronuntarea cu “z”, ca in franceza sau in germana, care s-a generalizat, ceea ce a dus si la scrierea cu z, impusa de normele actuale”. In ultima vreme filozofii nostri au inceput sa scrie cu s, justificand abaterea de la norme prin faptul ca “filosof” e format in greceste din “philos” (iubitor) si “sophia” (intelepciune), iar daca scriem filozof, partea a doua este grecescul “zophos” (intuneric), ceea ce ar putea duce la o intelegere gresita, dar care “nu i-a deranjat pe francezi si pe germani si nu vad de ce ne-ar deranja pe noi” (Al. Graur).

(Ilie Stefan Radulescu, Vorbiti si scrieti corect, Editura Teora)

Îndosariat la:Limba romana , cum e corect filosofie sau filozofie, erori greseli ortografie, Limba romana, scrie incorecta substantive

De unde vine scaraoțchi

* nume popular dat căpeteniei dracilor; tartor

Etimologie: rusă iscariotski, după (Iuda) Iscarioteanul, unul dintre apostoli, care l-a vandut pe Iisus Hristos pentru 30 de arginți, potrivit Bibliei. Supranumele de Iscarioteanul semnifică “omul din Kerioth” (sau Carioth, Qeriyyoth), orașul de origine al lui Iuda, situat în sudul Iudeei, aproape de Hebro (…)

(Octavian Laiu-Despău, Dictionar de eponime, Editura Eurostampa)

Îndosariat la:Limba romana , eponime scaraotchi, etimologie scaraotchi, Iuda Iscarioteanul semnificatie, Limba romana, scaraotchi origini cuvant, sinonim tartor

De unde vine sandvici

sandvici (sau sandviș, sanviș) – felie de paine unsa cu unt pe care se pune un aliment rece (sunca, salam, branza etc.), peste care se aseaza adesea o alta felie de paine

Et.: fr., engl. sandwich, cuvant ce provine de la numele diplomatului englez John Montagu, al 4-lea conte de Sandwich (1718 – 1792). Sandwich era un pasionat jucator de carti care isi petrecea zile intregi la masa de joc fara a se opri pentru odihna si pentru a lua masa. Pentru a nu fi nevoit sa-si intrerupa partidele, valetul sau ii aducea la masa de joc felii de carne rece de vita intre doua felii de paine. In scurt timp gustarea a devenit cunoscuta in limba engleza sub numele de sandwich, cuvant ce s-a raspandit apoi in majoritatea limbilor europene.

Îndosariat la:Istorie, Limba romana , istoria cuvantului sandwich, Istorie, James Cook Insulele Sandwich Hawaii, John Montagu conte de Sandwich, Limba romana, sandvici sandvis sanvis sandwich etimologie

De unde vine mausoleu

= monument funerar de mari proportii, ridicat in memoria unei persoane ilustre
lat. Mausoleum < gr. Mausoleion

Dupa numele lui Mausol (377 – 353 i. Hr.), rege din Caria in Grecia antica. La moartea sa, regina si sora lui, Artemisia II, a construit in memoria sotului ei un monument funerar magnific la Halicarnas (azi Bodrum in Turcia). (…) Monumentul a fost considerat una din cele 7 minuni ale lumii antice. Constructia nu s-a pastrat, fiind distrusa, se pare, de un cutremur, in evul mediu. In schimb s-a pastrat in limba cuvantul mausoleu (…)

(Octavian Laiu, Dictionar de eponime)

Îndosariat la:Istorie, Limba romana , Istorie, Limba romana, mausoleu etimologie, mausoleu Halicarnas minune, mausoleu istorie

De unde vine onanism

obtinerea placerii sexuale prin autoexcitatie (de obicei manuala); masturbare
fr. onanisme

Onan, personaj biblic, fiul lui Iuda (…), conform unei vechi legi a poprului iudeu, a fost constrans sa se casatoreasca cu Tamara, vaduva fratelui sau Ir. Nedorind sa aiba copii cu aceasta, Onan “varsa samanta jos” (Facerea, cap. 38, verset 9). Pasajul biblic descrie mai degraba coitus interruptus – metoda contraceptiva cunoscuta din cele mai vechi timpuri – decat masturbarea.

(Octavian Laiu, Dictionar de eponime)

Îndosariat la:Limba romana, Religie , coitus interruptus Biblie, eponim onanism, Limba romana, onanism Biblie, onanism etimologie defintie, Religie

Betia patologica de cuvinte

Darwin ne spune ca multe soiuri de maimute au aplecare spre bautura ceaiului, a cafelei si a spirtoaselor (…)
Va sa zica placerea noastra pentru ameteala artificiala, produsa prin plante si preparatele lor, este intemeiata pe o predispozitie stramoseasca (…)
Nu ne vom mira dar de latirea cea mare a acelui obicei si de feluritele mijloace pentru multumirea lui. Canepa, macul, vita de vin, tutunul etc., etc. sunt produse ale naturii cu care omul isi nutreste pasiunea lui pentru ameteala.
Exista insa un fel de betie deosebita intre toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arata a fi privilegiul exclusiv al omului (…): este betia de cuvinte.

Îndosariat la:Cultura, Limba romana, Vorbe celebre , Limba romana, Maiorescu betia de cuvinte, Maiorescu critice, Maiorescu patologie literara, Maiorescu revista contemporana, Vorbe celebre