Bucăţi din cărţi

cărţi din bucăţi

Beneficiarii POSDRU vor putea primi bani in avans

Cea mai importanta modificare adusa de Ordonanta 19/2008 – publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 559/24.07.2008 – vizeaza acordarea prefinantarii atât la începutul, cât şi pe parcursul derulării proiectelor, dar doar pentru beneficiarii POSDRU; din aceste sume se pot plăti inclusiv facturile de avans, conform prevederilor legale.

O alta modificare importanta are in vedere includerea alaturi de APL si ONG-uri si a Institutiilor de cult ca beneficiare a rambursarii de TVA.

Prefinanţarea reprezinta sumele transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale către un beneficiar, dacă acest transfer nu se realizează în cadrul unui proiect care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, prin plată directă sau prin plată indirectă, de regulă în stadiul iniţial de implementare a proiectelor, în baza unui contract de finanţare încheiat între beneficiar şi Autoritatea de management/Organismul intermediar responsabilă/responsabil, în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor.

Sursa:  stiriong.ro

 

Ordonanţă nr. 19/2008 din 16/07/2008

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 559 din 24/07/2008

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă

 

 

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.6 din Legea nr. 142/2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Neclasificat , , , ,

5 milioane Euro pentru ONG-uri romanesti

Luni, 30 iunie, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si Ambasada Regala a Norvegiei lanseaza Fondul ONG din cadrul Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE). Mecanismul SEE a fost creat pentru a asigura conditiile necesare participarii organizatiilor societatii civile in reducerea disparitatilor sociale si economice in Spatiul Economic European (European Economic Area – EEA). Mecanismul reuneste suportul financiar din partea celor trei tari membre SEE: Norvegia, Islanda si Liechtenstein. Fondurile de care va beneficia sectorul neguvernamental din Romania prin intermediul Mecanismului Financiar SEE au o valoare de 5 milioane Euro, pentru perioada 2008 – 2010 si vin in completarea celor primite prin instrumentele structurale. Obiectivul Fondului ONG infiintat prin Mecanismul Financiar „Spatiul Economic European” (European Economic Area – EEA) este de a consolida societatea civila din Romania prin sprijinirea unor proiecte in cinci domenii prioritare: apararea drepturilor omului, anti-discriminare ai incluziune sociala; sprijin pentru copii si tineri confruntati cu anumite dificultati specifice; servicii sociale; protectia mediului; conservarea si valorificarea patrimoniului cultural.

Sursa: FDSC

Îndosariat la:Neclasificat , , , , , ,

Politica de coeziune a Uniunii Europene

Coeziunea, asa cum este definita de articolul 158 al Tratatului Comunitatilor Europene, este necesara pentru promovarea “dezvoltarii armonioase generale” a Comunitatii si presupune o reducere a “disparitatilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si a lipsei de progres a regiunilor defavorizate”, inclusiv pentru zonele rurale. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Neclasificat , , , ,

Promovarea incluziunii sociale

POS DRU [Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane] stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României din domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

POS DRU a fost elaborat sub coordonarea MMFES [Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse]. În timpul consultărilor, au fost implicate diverse Ministere, Institute, Agenţii. De asemenea, au avut loc consultări pe scară largă cu partenerii sociali, organizaţii ale societăţii civile, administraţia publică şi alţi actori relevanţi. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Neclasificat , ,

DE CE SUNT RESPINSE PROIECTELE?

Aproximativ 40% din propuneri sunt respinse din cauza neatenţiei sau a nerespectării unor reguli simple, de bază. Vă prezentăm în continuare câteva dintre motivele care duc la respingerea cererilor de finanţare.

Lipsa unor documente, ştampile, semnături, date, exprimarea bugetului într-o altă monedă decât cea menţionată în Ghidul Solicitantului

Cereri scrise de mână

Propunerea depăşeşte durata maximă permisă

Suma solicitată este mai mare decât suma maximă permisă

Capacitate operaţională şi financiară scăzută

Solicitanţii nu au surse de finanţare stabile şi suficiente pentru desfăşurarea activităţii

Solicitanţii nu au experienţă şi competenţa profesională necesare finalizării cu succes a proiectului propus

Un proiect care nu reuşeşte sa convingă evaluatorii că activităţile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor programului

Un proiect ale cărui activităţi propuse nu sunt relevante pentru nevoile existente pe piaţă

Un proiect care nu defineşte clar nevoile grupurilor-ţintă şi ale beneficiarii finali şi nu explică în ce măsură sunt rezolvate o parte din aceste nevoi

Un proiect a cărui metodologie de lucru lasă de dorit, care nu a fost bine gândit şi planificat (activităţile descrise sunt considerate nerealiste, nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse, grupurile ţintă nu au legătură cu activităţile, atribuţiile din proiect nu sunt descrise clar şi nici împărţite realist între membrii echipei sau între organizaţiile partenere, planul general al proiectului nu este coerent, indicatorii propuşi nu sunt verificabili în mod obiectiv etc.)

Un proiect considerat drept lipsit de durabilitate (nu conţine diseminarea informaţiilor, cu semne de întrebare în legătură cu capacitatea organizaţiei de a-şi păstra structura după încheierea proiectului, de continuare a activităţilor, care nu explică impactul proiectului pe termen mediu). Evaluatorii doresc să vadă ca activităţile derulate cu fonduri nerambursabile au un efect de lungă durată şi nu unul care se opreşte odată cu încheierea proiectului.

Buget nerealist, care conţine costuri neeligibile sau este mult prea mare în comparaţie cu rezultatele estimate ale proiectului. Pentru toate liniile de buget, luaţi în considerare preţurile de pe piaţa locală.

Bugetul nu acoperă toate activităţile propuse, ceea ce poate pune în pericol realizarea proiectului

Organizaţia nu se ocupă cu activităţi de tipul celor descrise în proiect

Procentajele bugetului au fost calculate greşit. De exemplu, dacă solicitantul trebuie să contribuie cu finanţare în proporţie de minim 20%, o cofinanţare de 19,99% va duce la respingerea proiectului. Trebuie sa fiţi atenţi că Excel rotunjeşte automat anumite procente. Se poate întâmpla ca procentul afişat pe ecran şi implicit tipărit de imprimantă să arate 20% când, în realitate, acesta este de 19,9%.

Solicitantul a prezentat prea succint experienţa pe care o are în domeniu, nu a explicat detaliat ce resurse deţine

Beneficiarii şi grupul ţintă nu au fost stabiliţi clar Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Neclasificat , , , , , ,

Prea saraci pentru a accesa fonduri

La sfarsitul primului trimestru, doar vreo 900 de proiecte au fost depuse in cadrul cantatului Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR), finantat din fonduri europene de sustinere a integrarii. A fost pusa la dispozitie suma de 1,4 miliarde euro, care ar putea fi accesata anul acesta. Mai urmeaza cinci sesiuni de depunere de proiecte pentru acesti bani, dar, dupa cum se desfasoara lucrurile, rata de folosire a banilor disponibili in programul respectiv nu va fi semnificativa. Ramane de vazut ce se va intampla in anii urmatori, cand programul se va mai “roda” si cand vor fi oferite spre finantari alte 6,6 miliarde euro (din totalul celor circa 8 miliarde euro alocate de Uniunea Europeana Romaniei in domeniu pana in 2013).

Pe fond, asa cum era de asteptat, oamenii obisnuiti de la sate nu prea iau serios in considerare aceste finantari. Pentru ei complicatiile sunt imense, unele dovedindu-se chiar insurmontabile. Chiar daca au idei, izvorand din propriile necesitati, n-au nici experienta, nici expertiza de a converti aceste idei in proiecte – mai ales in sensul birocratic cerut de Comisia de la Bruxelles – si, chiar dincolo de toate acestea, n-au bani! N-au bani pentru a plati consultanti care sa le transforme ideile in proiecte acomodate cu exigentele birocratice europene – mai ales ca proiectele pot fi respinse si atunci cheltuielile s-au dus in van –, n-au bani sa se angajeze intr-o relatie cu o banca prin care sa se desfasoare intreaga finantare (si care, dupa bunul obicei in domeniu, ii va spolia cu dobanzi si indeosebi cu diverse comisioane), si inainte, poate, de toate, n-au bani sa sustina de fapt tot proiectul, si nu doar partea de cofinantare care le revine, pentru ca banii europeni sunt disbursati abia ulterior efectuarii lucrarilor, ca o decontare dupa avizare a cheltuielilor deja facute. In mod inevitabil, la un asemenea sistem, trebuie sa fii o unitate agricola cu ceva istoric si oricum sa dispui de capital de lucru ca sa poti beneficia de finantarile in discutie. Nou-venitii sau incepatorii nu prea au sanse sa primeasca avize favorabile, daca nu cumva se autoexclud prin lipsa de bani in sine pentru investitii (…)

Ilie Serbanescu, Prea fara bani pentru a accesa bani!, Romania libera



Îndosariat la:Neclasificat , , , , , ,