Bucăţi din cărţi

cărţi din bucăţi

Dostoievski – Reflecţii

În locul unei activităţi utile apare răul.
Frumuseţea va salva lumea.
De ce în construcţia lumii sunt indispensabili cei condamnaţi la moarte?
Smerenia este forţa cea mai puternică.
Smerenia este cea mai straşnică forţă care poate exista vreodată pe lume.
Frumosul este mai important decât pâinea, frumosul este mai util decât pâinea!
Fără frumos, omul nici nu poate trăi, nici nu trebuie să trăiască, el trebuie să respingă o asemenea viaţă în care nu are ce face.
Tot ce este bun şi frumos se zămisleşte prin improvizaţie.
Femeia se naşte aristocrată şi, dacă se dovedeşte demnă moral, este egală cu oricine, este egală cu regii.
Salvarea ne-o vor aduce cultura şi femeia.
Omul trăieşte doar datorită exemplelor frumoase.
Când ai prea mulţi lângă tine, n-ai nici un prieten.
Cine iubeşte prea mult omenirea în general, acela, de cele mai multe ori, nu este în stare să iubească omul în particular.
Tragismul constă în conştiinţa monstruozităţii.[...] Tragismul subteranei este un tragism al suferinţei, al autoflagelării, al conştiinţei de mai bine fără putinţa de a atinge acest mai bine şi, în primul rând, al convingerii de necontestat a acestor nefericiţi, că toţi sunt la fel ca ei, deci, la ce bun să se mai îndrepte.
Da, este bine să trăieşti pe pământ, să trăieşti şi să mori. Şi cel mai bine e să te uiţi la copii. Viaţa mea a trecut, dar ei…
Fără copii ar fi fost imposibil să iubesti într-atât omenirea. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori, Literatură, Vorbe celebre , , , , , , , ,

Expresii latineşti uzuale

AD-HOC = pentru aceasta, creat pentru un anumit scop
AD-INTERIM = provizoriu, interimar
AD-LITTERAM = literal, cuvant cu cuvant, intocmai, fara nicio schimbare
ALMA MATER = mama hranitoare (expresie desemnand, la romani, patria, ulterior universitatea ca mama spirituala)
A POSTERIORI = din ceea ce urmeaza, in consecinta, bazat pe experienta, din fapte
A PRIORI = din ceea ce preceda, anterior experientei, inainte de fapte
CURRICULUM VITAE = cursul vietii (schita biografica insotita de un memoriu de activitate didactica, stiintifica etc., intocmita in vederea obtinerii unor posturi sau titluri)
EX AEQUO = la egalitate (la un examen sau la o comeptitie, can doi participanti obtin acelasi loc si acelasi premiu)
EX CATHEDRA = de la catedra, doctoral, ce nu admite replica
HONORIS CAUZA = pentru onoare, datorita meritelor (despre titluri onorifice suprauniversitare conferite unor inalte personalitati nationale sau straine) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori , , , , ,

Dostoievski – Reflecţii şi maxime

Omul este un mister. Trebuie să aduci acest mister la lumina zilei, şi dacă am să-mi dedic toată viaţa acestui ţel, n-am să consider că am pierdut timpui degeaba: eu mă concentrez asupra acestui mister, pentru că vreau să fiu om.

Poate să existe oare un tablou fără lumini şi umbre? Despre lumină avem idee numai pentru că există şi umbra. Noţiunile de bine şi rău au apărut fiindcă în viaţă binele şi răul se află permanent împreună, unul alături de celălalt.

Iubesc literatura pentru că este o manifestare a vieţii poporului, oglinda societăţii… Cine poate să formuleze ideile noi în asemenea formă ca să fie înţelese de popor, cine, oare, dacă nu literatura?… Fără literatură, societatea nu poate exista… Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori, Vorbe celebre , , , , ,

Abrevieri din latina

Cca. (Circa) – aproximativ, cam, evaluat la

Cf. (Confer) – compara, pune fata in fata

E.g. (Exempli gratia) – de exemplu, de pilda

Et. al. (Et alibi) – si in alte locuri, in alte pasaje

F.v. (Folio verso) – pe pagina urmatoare

H.c. (Honoris causa) – in semn de onoare, de respect

H.i./H.j. (Hic iacet/Hic jacet) – Aici zace/odihneste

Ib./Ibid. (Ibidem) – in acelasi loc; tot acolo, la acelasi autor, paragraf, pagina, opera

Id. (Idem) – acelasi (autor, lucru etc.)

I.e. (id est) – adica; si anume

L.c. (Loco citato) – in paragraful sau pasajul citat anterior

L.s. (locus sigilii) – locul unde se pune sigiliul, stampila

N.b. (Nota bene) – tine bine minte, nu uita, fii atenta la

Op. cit. (Opus citatum/opere citato) – (in) opera citata anterior

Q.e.d. (Quod erat demonstrandum) – ceea ce trebuia sa fie demonstrat/ceea ce era de demonstrat

Q.e.f. (Quod erat faciendum) – ceea ce trebuia neaparat facut/ceea ce era de facut

U.s. (Ubi supra) – Unde a fost citat mai sus

V.g. (Verbi gratia) – Ca un exemplu de exprimare, de exemplu

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori , , , ,

Formule uzuale in latina

Ad ornamentum – a face ceva de forma / de ochii lumii

In extenso - cu lux de amanunte

Magna cum laude - cu mare lauda

Summa cum laude – cu foarte mare lauda

Manu propria – cu mana lui

Pro forma – de forma

Alma Mater (Parens) – Mama care ne instruieste (fig. Universitate)

Ad gloriam – pentru glorie

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori , , ,

Expresii, proverbe si cugetari latine

Magister dixit (Profesorul a spus)
Repetitio est mater studiorum (Repetitia este mama invataturii)
Fugit irreparabile tempus (Timpul fuge fara sa se mai intoarca) – Vergilius, Georgica
Homo inter homines sum (Sunt un om intre oameni) – Caececilius, Excerptae
Vae soli (Vai de omul singur) – Vulgata, Ecclesiastul
Tertium non datur (O a treia posibilitate nu exista; Ori vinovat, ori nevinovat) – Cato, Disticha Moralia
Ex cathedra (De la catedra; fara drept de contrazicere)
Modus dicendi (Felul de a se exprima)
Nudis verbis (In cuvinte simple)
Rara avis in terris (Pasare rara pe pamant) – Juvenalis, Satirae
Exempli gratia (De exemplu) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Vorbe celebre , , , , , , ,

Indragostitii si casatoritii

Dragostea daruieste totul, dar numai indragostitilor. Sotilor le trebuie ceva mai mult decat bolta cerului si covorul campiilor.
(Balzac)

Îndosariat la:Amor, Expresii/maxime/zicatori , , , , ,

Despre legi

Zaleucus, legiuitorul Locrilor, spunea ca legile sunt la fel ca panza de paianjen: daca nimereste in ea o musca sau un tantar, se prinde, iar daca se o viespe sau o albina, o rupe si zboara; tot astfel daca nimereste in legi un sarac, e prins, iar daca-i unul bogat sau iscusit la vorba, le desface si scapa. (citat de Stobaeus, compilator de texte grecesti, secolul V)

Niciodata nu vor fi respectate legile intr-un stat unde nu exista frica. (Sofocle, dramaturg grec, aprox. 496 – 406 i.Hr.)

Nu exista ceva mai bun pentru un stat decat legi bine alcatuite. (Euripide, dramaturg grec, 480-406 i.Hr.)

Ce folosesc legile deșarte, fara moravuri (bune)? (Horatiu, poet latin, 65-8 i.Hr.)

Cu cat un stat e mai corupt, cu atat are mai multe legi (Tacitus, senator si istoric roman, 56-117)

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Politica, Teatru , , , , , , , , , ,

Nasterea si moartea in antichitate

NASTEREA 

Grecii nu intrebuinteaza corect termenii nastere si moarte; caci nimic nu se naste, nici nu moare, ci (numai) se amesteca si se separa din lucrurile care exista. De aceea ai ar putea numi corect nasterea amestec, iar moartea separatie (Anaxagoras, filosof grec, 500-428 i. Hr.)

Eu sustin ca cel mai bine pentru om este sa nu se nasca (Euripide, dramaturg grec, 480-406 i.Hr.)

Ar trebui ca noi sa ne adunam si sa bocim pe acela ce se naste, pentru nenorocirile care-l asteapta; iar pe cel care a murit si care a incetat de a mai suferi, sa-l insotim cu bucurie si cu vorbe de bun augur (Cicero, scriitor si filosof latin, 106-43 i.Hr.)

Nici un lucru nu se poate naste intr-un mod supranatural din nimic (Lucretius, poet si filosof latin, aprox. 99-55 i.Hr.)

In cercul existentei care se invarteste (vesnic), cine nu moare sau nu se naste? (Dar numai) acela se naste (intr-adevar) prin a carui nastere neamul sau se inalta (Bhartrhari, filosof si lingvist hindus, aprox. 570-651 d. Hr.) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Teatru , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu conteaza cum desfaci un nod

Dupa Quintus Curtius (sec. I d. Cr.), in Viata lui Alexandru, cuvintele acestea le-ar fi rostit Alexandru cel Mare la Gordion, in vechime capitala regilor Frigiei (tinut din nord-vestul Asiei Mici). Se spune ca acolo, in templul lui Zeus, se pastra jugul carului lui Gordias, tatal lui Midas, o relicva ciudata facuta din noduri foart incalcite. Un oracol spusese candva ca omul care va fi in stare sa le deznoade va ajunge degraba stapanitorul Asiei. Inconjurat de frigieni curiosi si de macedoneni nelinistiti, Alexandru ar fi incercat intai sa deznoade aceste “noduri gordiene”, dar n-a izbutit. Atunci, temandu-se ca lucrul sa nu fie luat drept o rea prevestire, ar fi retezat nodurile cu sabia, spunand, in traducerea latina a lui Quintus Curtius: Nihil interest quomodo solvantur.

(Francois Bluche, De la Cezar la Churchill, Editura Humanitas)

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori, Istorie, Vorbe celebre , , , , , ,