Bucăţi din cărţi

cărţi din bucăţi

Dostoievski – Socialism şi creştinism

Când omul trăieşte în mulţime (în comunele primitive patriarhale pe care le cunoaştem din legende), atunci el, acest om, trăieşte spontan (neposredstvenno). Apoi urmează etapa tranzitorie, etapa dezvoltării în ,continuare, deci, civilizaţia (civilizaţia este o etapă tranzitorie). În această fază a evoluţiei se naşte un fenomen nou, de care nimeni nu poate scăpa: se dezvoltă conştiinţa individului, sunt contestate ideile şi legile naturale (legile patriahale cu autoritatea pe care o au în ochii mulţimii). În această stare, în procesul devenirii sale genetice omul ca individ intră în contradicţie cu legile autorizate ale mulţimii, ale tuturor. De aceea îşi pierde pentru totdeauna credinţa în Dumnezeu. (Acest sfârşit l-au avut toate civilizaţiile; în Europa, de exemplu, unde civilizaţia a atins punctul culminant al dezvoltării, adică limita dezvoltării individului – credinţa în Dumnezeu a individului s-a prăbuşit). Această stare, adică divizarea mulţimii în indivizi, cu alte cuvinte civilizaţia, este o stare bolnavă. Pierderea ideii viabile despre Dumnezeu stă mărturie acestui fapt. Alt simptom al bolii constă în apariţia stării următoare: omul se simte rău, se plictiseşte, vrea să evadeze, pierde izvorul vieţii vii (jivoi jizni), nu mai cunoaşte sentimentele fireşti şi este conştient de toate acestea. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Cultura, Literatură, Politica, Religie , , , , , , , , ,

Germanii sub principiul organizarii

Allemagne (Germania) vrea să organizeze Europa, care până acum nu a fost organizată… Vă voi explica acum marele secret al Germaniei. Noi, sau poate mai degrabă rasa germanică, am descoperit factorul (principiul) organizării. Celelalte popoare trăiesc încă sub principiul individualismului, în timp (pe când) ce noi, germanii, suntem sub cel al organizării.

Wilhelm Ostwald, chimist, filozof german de origine rusa

Îndosariat la:Cugetari, Cultura, Vorbe celebre , , , ,

Seneca şi doctrina creştină

Seneca a fost unul din cei mai mari filosofi ai Romei antice, alături de Cicero, Lucretius, Salustius. El a trăit în perioada de expansiune a Imperiului Roman, la curtea împăratului Nero. Operele sale filosofice au constituit pentru creştini o sursă de inspiraţie pentru doctrina creştină, inclusiv doctrina Evangheliilor.

Creştinii, conştienţi fiind că s-au inspirat din opera marelui filosof antic, au fabricat o corespondenţă între apostolul Pavel şi Seneca şi au declarat chiar că Seneca s-a creştinat, ceea ce este un neadevăr istoric şi un fals evident.

Seneca aparţinea curentului stoic. El dispreţuia luxul, îmbuibarea, viaţa lipsită de orice preocupare înaltă. În vasta lui operă sunt foarte multe pasaje care se aseamănă cu religia creştină. Este trist că exponenţii acestei religii scriau în Biblie că „filosofia este o nebunie.“ Ea cuprinde un set de norme şi valori care îi pot conferi omului o călăuză în viaţă, un îndreptar demn de urmat.

Dar să vedem paralelismele doctrinei stoice a lui Seneca cu cele ale Bibliei:

1). Îndreptarea păcătosului

a) Preceptele Bibliei

„Nu doresc moartea păcătosului ci îndreptarea lui“

b) Preceptele lui Seneca

„Cât de omenesc va fi să arăţi un suflet blând şi părintesc faţă de cei vinovaţi şi să nu le urmezi pildele ci să-i aduci pe calea cea bună“ (Despre mânie, Op. cit. pag. 24)

2). Iubirea de vrăjmaş şi iertarea păcatelor acestuia

a) Precepte biblice

„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploile peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.“ (Matei 5 : 44 – 45)

b) Preceptele lui Seneca

„Nu este în firea unui om înţelept să urască pe cei rătăciţi; altminteri se va urî pe sine.” (Despre manie, din ciclul Seneca, scrieri filosofice alese, Biblioteca pentru tineret, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981, pag. 24)

3). Sursa răului

a) Precepte creştine

„Ce iese din gură, vine din inimă şi aceea spurcă pe om.“ (Matei 15 : 18)

b) Preceptele lui Seneca

„Prin urmare, trebuie să ştim că răul de care suferim nu vine din locurile în care ne aflăm, ci dimpotrivă, dinlăuntrul nostru.”

„Dar ia seama: poate că întreg răul vine din sufletul tău.“ (Despre liniştea sufletului, Op. cit. pag. 81, 85)

4). Prieteniile rele strică năravurile bune

a) Precepte creştine

„Cine umblă cu înţelepţii se fac înţelepţi dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz.“ (Proverbe 13 : 20)

b) Preceptele lui Seneca

„Când ne alegem prietenii, să-i căutăm pe cei mai puţin atinşi de defecte.”

„Răul se răspândeşte când bolnavii se amestecă cu oamenii sănătoşi.“ (Despre liniştea sufletului, Op. cit. pag. 89)

5). Nu judeca

a) Precepte biblice

„Nu judeca ca să nu fii judecat.“ (Biblia)

b) Preceptele lui Seneca

„Unii trebuie să înveţe să nu reproşeze nimic.“ (Despre binefaceri, Op. cit. pag. 138)

6). A face milostenii, a da din inimă

a) Precepte biblice

„Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru şi atunci toate vor fi curate.“ (Luca 11 : 41)

b) Preceptele lui Seneca

„A nu urmări rodul binefacerilor, ci binefacerile înseşi, a căuta binele după ce a cunoscut numai răul, iată ce este propriu unei inimi mărinimoase şi bune. Ce măreţie ar avea actul de a fi de folos multor oameni dacă n-ar rămâne nimeni dezamăgit.“ (Despre binefaceri, Op. cit. pag. 138) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Filozofie, Istorie, Religie , , , , , , , , ,

Timpul indragostitilor

Timpul curge prea incet pentru cei care asteapta, prea repede pentru cei care se tem, prea greu pentru cei in suferinta, prea usor pentru cei cu zambetul pe buze; pentru cei care iubesc insa timpul este o eternitate.

(Henry van Dyke – cleric, profesor si scriitor american, 1852-1933)

Îndosariat la:Amor, Cugetari, Religie , , , , ,

Expresii, proverbe si cugetari latine

Magister dixit (Profesorul a spus)
Repetitio est mater studiorum (Repetitia este mama invataturii)
Fugit irreparabile tempus (Timpul fuge fara sa se mai intoarca) – Vergilius, Georgica
Homo inter homines sum (Sunt un om intre oameni) – Caececilius, Excerptae
Vae soli (Vai de omul singur) – Vulgata, Ecclesiastul
Tertium non datur (O a treia posibilitate nu exista; Ori vinovat, ori nevinovat) – Cato, Disticha Moralia
Ex cathedra (De la catedra; fara drept de contrazicere)
Modus dicendi (Felul de a se exprima)
Nudis verbis (In cuvinte simple)
Rara avis in terris (Pasare rara pe pamant) – Juvenalis, Satirae
Exempli gratia (De exemplu) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Vorbe celebre , , , , , , ,

Forma care strica fondul

Forma fara fond nu numai ca nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricacioasa, fiindca nimiceste un mijloc de cultura (…) In timpul in care o academie e osandita sa existe fara stiinta, a asociatiune fara spirit de societate, o pinacoteca fara arta si o scoala fara instructiune buna, in acest timp formele se discrediteaza cu totul in opinia publica si intarzie chiar fondul, ce, neatarnat de ele, s-ar putea produce in viitor si care atunci s-ar sfii sa se imbrace in vestmantul lor dispretuit.

(Titu Maiorescu, In contra directiei de astazi in cultura romana, Editura Minerva)

Îndosariat la:Cugetari, Cultura , , , , ,

Despre legi

Zaleucus, legiuitorul Locrilor, spunea ca legile sunt la fel ca panza de paianjen: daca nimereste in ea o musca sau un tantar, se prinde, iar daca se o viespe sau o albina, o rupe si zboara; tot astfel daca nimereste in legi un sarac, e prins, iar daca-i unul bogat sau iscusit la vorba, le desface si scapa. (citat de Stobaeus, compilator de texte grecesti, secolul V)

Niciodata nu vor fi respectate legile intr-un stat unde nu exista frica. (Sofocle, dramaturg grec, aprox. 496 – 406 i.Hr.)

Nu exista ceva mai bun pentru un stat decat legi bine alcatuite. (Euripide, dramaturg grec, 480-406 i.Hr.)

Ce folosesc legile deșarte, fara moravuri (bune)? (Horatiu, poet latin, 65-8 i.Hr.)

Cu cat un stat e mai corupt, cu atat are mai multe legi (Tacitus, senator si istoric roman, 56-117)

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Politica, Teatru , , , , , , , , , ,

Nasterea si moartea in antichitate

NASTEREA 

Grecii nu intrebuinteaza corect termenii nastere si moarte; caci nimic nu se naste, nici nu moare, ci (numai) se amesteca si se separa din lucrurile care exista. De aceea ai ar putea numi corect nasterea amestec, iar moartea separatie (Anaxagoras, filosof grec, 500-428 i. Hr.)

Eu sustin ca cel mai bine pentru om este sa nu se nasca (Euripide, dramaturg grec, 480-406 i.Hr.)

Ar trebui ca noi sa ne adunam si sa bocim pe acela ce se naste, pentru nenorocirile care-l asteapta; iar pe cel care a murit si care a incetat de a mai suferi, sa-l insotim cu bucurie si cu vorbe de bun augur (Cicero, scriitor si filosof latin, 106-43 i.Hr.)

Nici un lucru nu se poate naste intr-un mod supranatural din nimic (Lucretius, poet si filosof latin, aprox. 99-55 i.Hr.)

In cercul existentei care se invarteste (vesnic), cine nu moare sau nu se naste? (Dar numai) acela se naste (intr-adevar) prin a carui nastere neamul sau se inalta (Bhartrhari, filosof si lingvist hindus, aprox. 570-651 d. Hr.) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Expresii/maxime/zicatori, Filozofie, Istorie, Teatru , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Romania, prin educatie, in Europa

Daca tara (…) trebuie sa aiba un loc in concertul Europei (…) apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comert, decat numai prin invatamant.

(Mihail Kogalniceanu, 1817 – 1891)

Îndosariat la:Cugetari, Istorie , , , , , ,

Kogalniceanu si teoria formelor fara fond

Modernizarea tarii trebuie sa se faca nu prin import de asezaminte, ci prin imbunatatirea treptata a celor vechi.

(Tainele inimii, Op., II, Scrieri istorice, Edit. Acad., 1976)

Îndosariat la:Cugetari, Cultura, Istorie , , , , ,