Fiul cel mic al lui Einstein

În 1909 [Einstein] se mutase la Zurich ca să devină profesor asociat la Universitate. În anul următor i se născuse al doilea fiu, Eduard, cunoscut ca Tede sau Tedel. Acest copil nefericit pare să fi avut de la început probleme psihice. Durerea pe care acest fapt i-a pricinuit-o lui Einstein e dezvăluită într-o scrisoare trimisă lui Michele Besso în 1917, pe când Tede avea 6 ani: “Starea fiului meu cel mic mă îngrijorează foarte tare. Este imposibil să devină într-o bună zi un om ca toţi ceilalţi. Cine ştie, poate ar fi mai bine pentru el să părăsească această lume înainte de a fi cunoscut viaţa”. (…)
Tede şi-a petrecut viaţa înăuntrul şi în afara spitalelor psihiatrice şi a murit, în cele din urmă, în Elveţia, în 1965.

(Albert Einstein şi frontierele fizicii, Jeremy Bernstein, Editura Humanitas)

Îndosariat la:Stiinta, Vorbe celebre , biografie einstein, carti einstein, citate einstein, einstein copii

Momentul naşterii lui Einstein

Până în 1871, cu numai şapte ani înainte de naşterea lui Einstein, evreii nu erau consideraţi cetăţeni germani în toată puterea cuvântului; nu aveau aceleaşi drepturi şi posibilităţi ca ceilalţi germani. Într-adevăr, mai devreme în cursul secolului fuseseră siliţi să trăiască în ghetouri şi li se ceruse adesea să poarte însemne speciale galbene – o practică reînviată de nazişti la 50 de ani după naşterea lui Einstein. Evreilor nu li se permitea să meargă la universităţi şi puteau practica doar un număr limitat de profesii. Prin urmare, dacă cineva cu înzestrarea lui Einstein s-ar fi născut într-un ghetou la acea vreme, fie ar fi trecut neobservat, fie ar fi devenit un cărturar cucernic (…)

Îndosariat la:Stiinta , biografie einstein, einstein humanitas, lucrare einstein

Clonarea

Cuvîntul clonă vine din cuvîntul grecesc – klon-, care înseamnă saminta. În biologie indică posibilitatea de duplicare a patrimoniului genetic a oricărui organism. Asfel se pot dubla, de ex. viruşi, bacterii, molecule, organisme, plante şi animale. O bună parte din vegetalele pe care le consumăm în alimentaţie, sînt clonate, adică cultivatorii înmulţesc plante pe care apoi le comercializează. Pentru acelaşi scop, alimentar, pot fi clonate şi animalele. De cele mai multe ori expresia „ clonare „ este folosită în cazul reproducţiei asexuate, în sensul că dă posibilitatea de reproducere individuală biologică, fără implicarea sexualităţii.

Îndosariat la:Medicina, Stiinta , ceracetari clonare, clonare istoric, definitie clonare, etimologie clona, proces clonare, structura clona

De unde vine clona

Cuvintul clona vine din cuvintul grecesc klon, care inseamnă saminta. In biologie indica posibilitatea de duplicare a patrimoniului genetic a oricarui organism. Asfel se pot dubla virusi, bacterii, molecule, organisme, plante si animale. O bună parte din vegetalele pe care le consumăm in alimentaţie sint clonate, adică cultivatorii inmulţesc plante pe care apoi le comercializează. Pentru acelaşi scop, alimentar, pot fi clonate şi animalele.

De cele mai multe ori expresia „clonare” este folosită in cazul reproducţiei asexuate, in sensul că dă posibilitatea de reproducere individuală biologică, fără implicarea sexualităţii.

Îndosariat la:Stiinta , clona etimologie, clonare broaste, Cultura generala, istorie clona, primele clonari, Stiinta

Celsius si Fahrenheit

Americanii folosesc scala Fahrenheit pentru masurarea temperaturii. Pentru a transforma gradele Celsius in Fahrenheit, inmultiti temperatura cu 1,8, iar apoi adaugati 32. Pentru a transforma gradele Fahrenheit in Celsius, scadeti 32 din cat e temperatura, dupa care impartiti la 1,8.

Sa tinem minte ca 28 de grade Celsius inseamna 82 Fahrenheit., iar 16 grade Celsius inseamna 61 Fahrenheit.

Îndosariat la:Practic, Stiinta , celsius fahrenheit raport, Cultura generala, cum transformi fahrenheit in celsius, Engleza, Stiinta

Va inceta Soarele sa straluceasca?

Oamenii de stiinta au calculat ca Soarele a avut la inceputurile sale “combustibil” pentru 10 pana la 11 miliarde de ani. De atunci a trecut cam jumatate din durata sa de viata. Dar Soarele nu se va stinge pur si simplu, ci in interiorul sau se vor desfasura procese atomice noi si complicate: mingea solara isi mareste volumul; in acest timp inghite planetele Mercur si Venus si incinge Pamantul la peste 1000 de grade, astfel incat oceanele se evapora si dispare orice urma de viata. In momentul in care s-a terminat tot “combustibulul”, masa Soarelui se strange sub propria atractie gravitationala si se transforma intr-o sfera stralucitoare cam de marimea Pamantului, adica intr-o “stea pitica alba”. Atunci, materia va fi atat de comprimata, incat o lingurita din aceasta va cantari pe Pamant mai multe tone. Abia dupa alte miliarde de ani Soarele se va stinge incet.

((Dr. Rainer Kothe, Intrebari si raspunsuri, Editura RAO)

Îndosariat la:Stiinta , Cultura generala, masa Soarelui atractie gravitationala, moarte Soarelui, moartea Pamantului, Pamantul viitor, Soare cresterea volumului, Soarele viitor, Stiinta

Mendel, calugarul genetician

Orice discutie despre genetica moderna si ereditate trebuie sa inceapa cu lucrarile lui Mendel [Gregor Johann] si gradina lui de zarzavaturi. Mendel s-a nascut in (…) Austria, pe 22 iulie 1822, ca fiu al unor (…) fermieri. Fiind un elev talentat, el si-a inceput studiile superioare la manastirea St. Thomas a ordinului Sfantului August din Brunn (azi orasul Brno din Cehia) in 1843, pana cand parintii lui nu si-au mai putut permite sa plateasca pentru educatia lui. In 1847 el a fost hirotonisit.

A fost evident de la bun inceput ca Mendel era mai inclinat catre stiinta decat catre cele sfinte, asa ca a primit o slujba in educatie si a fost trimis la Universitatea din Viena ca profesor de matematica si biologie. Din fericire pentru viitoarea stiinta a geneticii, el a picat de mai multe ori la examenul de atestare ca profesor, asa ca a fost nevoit sa se intoarca la manastirea din Brunn, unde a inceput sa predea cu jumatate de norma, sa cultive si sa studieze mazarea care il va face celebru.
(…)
Experimentele lui Mendel cu mazare au stabilit regulile pentru ereditate. Lucrand cu mazare dulce cu flori violete si mazare dulce cu flori albe, Mendel a demonstrat ca plantele cu flori violete erau dominante fata de cele cu flori albe. Cand a incrucisat plante cu flori violete (PP) cu plante cu flori albe (pp), pirma generatie (care a primit cate o gena de la fiecare parinte) a produs numai plante cu flori violete (Pp). Incrucisand plantele cu flori violete si albe rezultate, produsul a fost trei plante cu flori violete (una PP, doua Pp) si o planta cu flori albe (pp)
(…)
Inainte ca oamenii de stiinta sa descopere ca ADN-ul este sursa materialului genetic, inainte de aparitia cuvantului “gena” in vocabularul stiintific, Mendel a descris cu acuratete modul de transmitere a caracterelor punctuale (…)

Studiile lui Mendel au fost ignorate timp de peste 30 de ani.

(Lisa Seachrist Chiu, Curiozitati genetice, Editura Tehnica)

Îndosariat la:Religie, Stiinta , curiozitati genetice, gena mostenire, Gregor Johann Mendel mazare, Incrucisari plante, Lisa Seachrist Chiu, Mendel experimente genetice, Religie, Stiinta

Dublul helix al ADN-ului si codul genetic

Cand Watson si Crick au descris dublul helix al ADN-ului, care serveste ca suport material pentru transmiterea caracterelor genetice, ei au socat lumea stiintifica afirmand ca aceasta molecula, gratios si perfect rasucita, nu are nicio functie concreta, spre deosebire de toate celelalte molecule proteice, care au functii specifice.
Intr-adevar, dublul helix reprezinta in fapt doua benzi rasucite de ADN, care servesc ca matrita in fabricarea de catre celula a moleculelor active necesare tuturor proceselor din organismul nostru.

Pentru ca sa-si pastreze stabilitatea si in acelasi timp pentru a fi disponibil ori de cate ori celula are nevoie sa fabrice o noua sarja de proteine, ADN-ul este structurat in doua lanturi [complementare] care se impletesc (…) ca si firele de Martisor. Bazele nucleotidelor [acestei molecule ADN] – adenina si timina, guanina si citozina – se leaga intotdeauna una de alta prin intermediul unor legaturi slabe de hidrogen. Aceste perechi de nucleotide servesc ca suport pentru codul genetic.

(Lisa Seachrist Chiu, Curiozitati genetice, Editura Tehnica)

Îndosariat la:Medicina, Stiinta , codul genetic curiozitati, Cultura generala, curiozitati genetice, dublul helix codul genetic, Lisa Seachrist Chiu, Medicina, mostenire genetica, rol molecula adn, Stiinta

De cand exista Pamantul?

Cu ajutorul substantelor radioactive naturale din rocile stravechi, s-a putut stabili varsta Pamantului. Aceste substante se transforma, in cadrul unei perioade determinate, intr-o alta substanta. Masurand si comparand cantitatea de substanta veche si noua, se poate calcula cata substanta initiala a existat. S-a ajuns astfel la concluzia ca Pamantul are varsta de 4600 milioane de ani.

Daca e sa ne imaginam toata aceasta perioada ca fiind un singur an, putem spune ca Pamantul s-a nascut pe 1 ianuarie. Abia la sfarsitul lui noiembrie au aparut primele vietuitoare; dinozaurii au avut perioada lor de glorie cam pe la 18 decembrie. Primii oameni au aparut abia pe 31 decembrie, cam la patru ore inainte de miezul noptii.

(Dr. Rainer Kothe, Intrebari si raspunsuri, Editura RAO)

Îndosariat la:Istorie, Stiinta , Cultura generala, formarea pamantului, Istorie, nasterea Terrei, Rainer Kothe, Stiinta, varsta pamantului

Ce este Calea Lactee? Exista si alte cai lactee?

(…) o fasie ingusta, ce straluceste palid si traverseaza cerul in noptile intunecate (…) Vechii greci credeau ca sunt picaturi de lapte imprastiate de zei, de unde si numele de Calea Lactee. Astazi stim ca este vorba de o aglomeratie de stele, din care face parte si Soarele nostru. Sunt peste 100.000 de milioane de stele. Acestea formeaza impreuna un disc, ce se roteste lent, avand un diametru de aproximativ 100.000 de ani-lumina. Daca am putea urmari de sus aceasta roata de foc, am observa mai multe fasii luminoase, care se rasucesc in forma de spirala in jurul miezului. Aceste brate de spirale sunt formate din stele tinere, foarte luminoase. Soarele nostru se afla cam la jumatatea drumului spre centru (…)

Îndosariat la:Stiinta , cai lactee, Calea Lactee denumire, Cultura generala, galaxii, Nebuloasa Andromeda, nume Calea Lactee, Stiinta