Sloganuri prezidenţiale

Antonescu: “România bunului-simţ”
Băsescu: “Băsescu pentru România”
Geoană: “Învingem împreună”
Oprescu: ”Hai, România”

 

România bunului simţ a lui Crin Antonescu este opusă României lui Băsescu şi alde lui. Gherţoilor, mitocanilor, prost crescuţilor, mârlanilor. De care ne-am săturat.
sau
Uitaţi-vă, ce băiat finuţ sunt, în comparaţie cu ciobanii ăştia.

 

Băsescu pentru România. Noi toţi suntem pentru România. Deci noi suntem pentru Băsescu.
sau
Băsescu e pentru România, nu împotriva ei, pentru ţară, oamenii ei, pentru noi toţi.
sau
Băsescu, nu altcineva, numai el e pentru România.

Îndosariat la:(No) Comment, Politica , alegeri prezidentiale, Basescu, candidati presedintie, Crin Antonescu, Geoana, Oprescu, sloganuri

Kennan şi politica americană de “îndiguire”

George Kennan s-a făcut remarcat în 1946, când administraţia Truman a vrut neapărat şi urgent să înţeleagă motivele ostilităţii sovietice faţă de Occident. Fiind cel mai important diplomat al ambasadei americane din Moscova, Kennan a oferit răspunsuri elocvente şi convingător argumentate. Beligeranţa sovietică izvora dintr-un amestec de ideologie marxistă şi luptă pentru putere de modă veche, afirma el. După care a propus ca Washington-ul să adopte o politică prin care nu confrunta direct Moscova, ci îi dejuca planurile, opunându-se comuniştilor oriunde aceştia tindeau să-şi extindă influenţa dincolo de graniţele proprii. Kennan a prezis că, pe termen lung, această zădărnicie a expansiunii comuniste avea să conducă la slăbirea şi apoi prăbuşirea sistemului sovietic.

Îndosariat la:Istorie, Politica , George Kennan, istorie america, Paul Nitze, politica americana, politica indiguire, razboiul rece

Georgia

După “Revoluţia roz” a preşedintelui Mihail Saakasvili, Georgia a început implementarea unor reforme profunde, pe toate planurile.

Comerţ internaţional. Oficialii georgieni au decis eliminarea unilaterală a barierelor tarifare şi netarifare, considerând că beneficiile integrării depline în circuitul comerţului internaţional depăşesc beneficiile protecţiei interne interne (…)

Sănătate. (…) principala schimbare în sistemul georgian de sănătate este faptul că se finanţează pacienţii şi nu spitalele. Orice persoană aflată sub limita de sărăcie beneficiază de asistenţă medicală gratuită.

Fiscalitate. Georgia se numără printre ţările cu cele mai scăzute impuneri fiscale din Europa, trecând de la 21 de impozite în 2004, la doar 6 în 2009 (…) Pentru a asigura stabilitatea politicii fiscale, adoptarea de noi impozite nu poate fi decisă decât prin referendum.

Îndosariat la:Economie, Politica , educatie, fiscalitate, georgia, justitie, reforma

Liberalismul lui Obama

Vara trecută (…) l-am întrebat pe Obama despre beneficiile şi limitele liberalismului economic şi în acest context l-a menţionat pe Smith. “Adam Smith nu a scris doar despre mâna invizibilă, ci şi despre simţul moral – această ecologie umană – care îi permite unei pieţe să funcţioneze: sentimentul că dacă îmi duc mărfurile în piaţă, cineva nu mă va lovi în cap; sentimentul că dacă fac comerţ cu cineva suficient de des, ştiu că nu mă va fura la cântar”, a răspuns Obama. “Cele mai multe acorduri dintre noi nu le încheiem în faţa notarului. Ele au legătură cu politica şi cultura noastră, iar când acestea se erodează, şi creşterea economică este inhibată”.

Îndosariat la:Business, Economie, Politica , Adam Smith, economie morala, mana invizibila, obama anticriza, politica obama

Solutia pentru iesirea din criza

Teoreticianul economic indispensabil al momentului este, cu siguranta, John Maynard Keynes. Reteta lui pentru situatii de criza financiara – actiuni agresive ale guvernului si, prin definitie, mari deficite bugetare – a fost abordarea pe care a avut-o Washingtonul de la prabusirea bancii Lheman Brothers in septembrie anul trecut (…) Istoria pare sa-l fi razbunat pe Keynes. Si sa fi condamnat filozofia laissez-faire care ne-a guvernat in ultimele 3 decenii.

Economistul indispensabil al acesteti filozofii este, fireste, Adam Smith (…) “Smith avea o gandire a  nuantelor. Nu era un aparator atat de infocat al liberalismului fara control” (…) scrie Alan B. Kreuger, profesor de economie la Princeton (…) El “admitea ca rationamentul uman nu este infailibil”.

Smith era, intr-adevar, un sustinator al libertatii individuale si se temea ca guvernele pot strica mersul economiei. Dar tot el a scris ca obiectivul angajatorilor, “oricand si oriunde” este sa tina salariile la un nivel cat mai scazut (…)

Îndosariat la:Economie, Politica , Adam Smith, criza america, iesire criza, John Maynard Keynes, rol federal reserve

Culege fructul cel mai de jos al corupţiei

(…) Cu alte cuvinte, alege tipul de corupţie unde se pot face progrese vizibile în scurt timp, fără costuri prea mari. Acest sfat vine în întâmpinarea instinctelor unor reformatori de a face totul deodată sau de a aborda tipul de corupţie pentru eradicarea căreia sunt necesare costuri ridicate (o bătălie care poate fi dificilă şi se poate prelungi).

Uneori regula poate fi puţin diferită. Din motive de politică sau pur şi simplu pentru a genera sprijin, vom dori să atacăm întâi tipul de corupţie cel mai evident, cel mai urât de cetăţeni sau cel mai urgent de îndepărtat. Din motive politice, este bine să începem o campanie anti-corupţie cu lucrurile care îi deranjează cel mai tare şi care sunt cel mai vizibile pentru cetăţeni, cu lucrurile care subminează reforma economică sau cu domeniul pe care guvernul pune accentul.

Îndosariat la:Politica, Practic , lupta impotriva coruptiei, MacLean-Abaroa, metode anticoruptie, strategii anticoruptie

La ce-i bună corupţia în alegeri

(52) În primul rând, încearcă din răsputeri să dai campaniei tale mult fast, să fie strălucitoare, splendidă, să fie popuară, de mare efect şi distincţie. Dacă va fi posibil, trezeşte în privinţa rivalilor tăi suspiciunea că sunt nelegiuiţi, desfrânaţi sau corupţi, în funcţie de moravurile fiecăruia.
(…)
(54) Toate acestea îmi veneau în minte gândindu-mă încă de dimineaţă la două dintre cele trei lucruri la care îţi spuneam să meditezi zilnic când cobori în for: “sunt un om nou” şi “candidez la consulat”. Rămâne să vedem care este al treilea: “e vorba de Roma”, un oraş în care hălăduiesc o sumedenie de naţionalităţi, în care există o mulţime de capcane, înşelăciuni şi vicii de tot felul, în care ai de îndurat multă aroganţă, mărginire, rea voinţă, ură şi grosolănie. E nevoie de discernământ şi iscusinţă ca să poţi evita, în mijlocul atâtor oameni de tot soiul şiatâtor vicii, duşmănia, născocirile şi capcanele, ca să te poţi adapta singur la diversele moravuri, feluri de a vorbi şi mentalităţi.

Îndosariat la:Antichitate, Politica , coruptie, manual campanie electorala, Quintus Tullius Cicero, strategii electorale

Cum se fac promisiunile electorale

(42) De fapt, este obligatorie pentru un candidat la alegeri: să fie în stare să-şi schimbe chipul, gesturile şi felul de a vorbi, conformându-se de fiecare dată spiritului şi comportamentului celor cu care intră în contact (…)

(44) Ai grijă să-ţi laşi casa deschisă zi şi noapte: însă nu numai porţile casei, ci şi înfăţişarea, chipul tău, adică să-ţi fie deschise şi porţile sufletului; dacă ele arată o fire ascunsă şi închisă, degeaba e liberă intrarea în casa ta. Oamenilor le place nu numai să li se facă promisiuni, mai cu seamă în campania electorală, ci aşteaptă să li se promită cu generozitate şi cu cinste.

Îndosariat la:Politica , campanie electorala, Quintus Tullius Cicero, strategii electorale

Prietenii de campanie electorală

(16) Campania electorală se bazează pe două strategii: dobândirea sprijinului prietenilor şi dobândirea favorii poporului. Sprijinul prietenilor se obţine graţie favorurilor şi serviciilor făcute, graţie unei prietenii vechi, precum şi blândeţii, afabilităţii caracterului. În cazul campaniei electorale, noţiunea de prietenie trebuie însă înţeleasă într-un sens mai larg decât în viaţa cotidiană. Trebuie consideraţi prieteni toţi cei care îţi arată interes, te cultivă şi îţi vin şi acasă (…)

Îndosariat la:Istorie, Politica , alegeri antichitate, manual campanie electorala, strategii campanie electorala

Structuri politice în Roma antică

(…) în configuraţia politică a Republicii romane nu existau partide constituite, cu programe politice bine definite: concurenţa politică avea loc între facţiunile aşa-numiţilor optimates şi populares. Primii reprezentau, grosso modo, interesele aristocraţilor (nobiles, patricii) şi ale clasei medii a cavalerilor (ordo equester), cu mare pondere financiară, ami ales în cazul tagmei publicanilor, care erau arendaşi şi antreprenori în însărcinarea statului. Popularii reprezentau diferite straturi ale plebei urbane, inclusiv proletarii.

Îndosariat la:Istorie, Politica