Nathan Wolfe este unul dintre puţinii aventurieri care călătoresc prin junglele subsahariene, prin pieţele de fructe exotice din Asia de Sud-Est şi în alte colţuri îndepărtate ale lumii pentru a găsi potenţialii viruşi ucigaşi înainte ca aceştia să ne găsească pe noi (…) “Vrem să prindem viruşii exact în punctul în care aceştia trec la populaţia umană”.

Cercetătorii nu ştiu cel mai important element fundamental despre aceşti viruşi: numărul lor (…)

Din cele 335 de noi boli infecţioase raportate între 1940 şi 2004, 60,3% provin de la animale, cel mai adesea sălbatice, arată un studiu din 2008. Virusul care provoacă SIDA a apărut iniţial la cimpanzei. SARS (sindrom acut respirator acut sever) provine probabil de la liliecii cu potcoavă. Se pare că şi Ebola a apărut mai întâi la lilieci, înainte de a se muta la maimuţe şi apoi la oameni (…)

Wolfe visează la o reţea mondială de zeci şi zeci de puncte de monitorizare în zonele fierbinţi în care apar bolile (…) El speră să creeze o bază de date a viruşilor animali care au potenţialul de a trece la populaţia umană în următoarele decenii.

(Extras din articolul Gripa porcină şi variola maimuţelor, apărut în Forbes nr. 17)

Cuvîntul clonă vine din cuvîntul grecesc – klon-, care înseamnă saminta. În biologie indică posibilitatea de duplicare a patrimoniului genetic a oricărui organism. Asfel se pot dubla, de ex. viruşi, bacterii, molecule, organisme, plante şi animale. O bună parte din vegetalele pe care le consumăm în alimentaţie, sînt clonate, adică cultivatorii înmulţesc plante pe care apoi le comercializează. Pentru acelaşi scop, alimentar, pot fi clonate şi animalele. De cele mai multe ori expresia „ clonare „ este folosită în cazul reproducţiei asexuate, în sensul că dă posibilitatea de reproducere individuală biologică, fără implicarea sexualităţii.

(…) În rîndurile care urmează voi încerca să fac o prezentare a cercetărilor care au avut loc în domeniul clonării. Este evident că nu toate au fost încununate de succes, dar important este că există un punct de plecare. De ex. în 1944, germanul Hans Spemann propune pentru prima dată înlocuirea, într-o celulă ou, a unui nucleu cu alt nucleu, experienţă care a fost încununată cu premiul Nobel. Tot atunci americanii John Rock şi Miriam F. Menkin fecundează în vitro celule primare umane. In 1952, cercetătorii americani Robert Briggs şi Thomas J King clonează pentru prima dată un animal. Folosindu-se de această ocazie biologul britanic Jonathan B.S. Haldane introduce în 1963 notiunea de „clonă”. Este momentul de pornire pentru clonare. Biotehnicianul de renume John Gurdon de la Universitatea din Cambridge a introdus în 1973 nuclee celulare extrase din pielea broaştelor adulte, în celule ou din care a fost extras nucleul. Au rezultat animale, dar au murit în faza de mormoloci. Experimentul a demonstrat că este posibilă clonarea, folosind celule recoltate de la animale adulte. Rezultatele i-au speriat oarecum pe cercetători. Au înţeles că se poate clona un organism. Aceasta pe undeva ducea la ideea că omul poate deveni el însuşi un creator. CINEVA care ar putea crea orice organism. Limita între bine şi rău putea fi interpretată. Şi dacă această tehnologie ar încăpea pe mîinile cui nu trebuie? La ce ar duce aceasta? Cit de atenti vom putea fi noi oamenii ca sa putem mentine granita dintre bine si rau? Totuşi rezultate remarcabile au fost obţinute şi în cazul fecundarii in vitro. Chiar dacă la început fecundarea in vitro a fost privită ciudat, mai tîrziu a intrat pur şi simplu în vieţile oamenilor ca ceva normal. Primul copil fecundat în eprubetă se năştea prin cezariană în 1978, pe 25 iulie, numele lui fiind Louise Brown. Naşterea a avut loc în Anglia. La acel moment a fost numit „copilul secolului” (…)
Anul 1994 aduce noi progrese în lumea geneticii. Cercetătorul american Neal First a obţinut prin clonare patru viţei în laborator, iar în 1996, biologii Keith Campbell şi Ian Wilmut au reuşit să determine naşterea oii Dolly, primul mamifer obţinut prin clonarea celulelor adulte. Faptul că Dolly a supravieţuit şi a fost perfect sănătoasă a însemnat o realizare enormă pentru ştiinţă şi un început pentru clonare. Ca urmare în 1998 un grup de cercetători au clonat în Hawai 3 generaţii de şoareci obţinînd în total 50 de animale şi tot atunci cercetătorii japonezi au clonat 8 viţei numai din celule adulte. Anul 1998 a reprezentat şi anul în care a fost anunţată prima clonare a unui embrion uman de către o echipă de cercetători sud-coreeni. Evident cecetarea s-a întrerupt pentru a nu da posibilitatea embrionului să se dezvolte. În anul 2000 este obţinut prin clonare un taur rezistent la 3 boli deosebit de importante. Viţelul se numea 86 Squared şi aceasta a însemnat un pas deosebit de important din punct de vedere economic în exploatarea animalelor. Anglia va fi cea care în anul 2000 anunţă utilizarea „ clonelor terapeutice” sub formă de embrioni umani pentru cercetare şi tratament. Biserica şi politicienii din Germania sunt categoric împotriva acestor cercetări. Dar evenimentele se desfăşoară în acelaşi timp cu încă una din marile descoperiri ale momentului. Descifrarea genomului uman în iunie, anunţat de Bill Clinton şi Tony Blair. Ei au specificat că această descifrare nu este completă, dar este în curs de a fi definitivată. Cercetătorul care a lucrat la această descoperire, Craig Venter spunea că – genomul uman este alcătuit dintr-un număr de gene cuprins între 25 000 şi 40 000. Îngemănate aceste realizări duc la un viitor strălucit pentru om. În celula clonă, care nu mai conţine informaţia genetică, se poate introduce conţinutul unei celule adulte a individului care ar trebui reprodus, dar odată cu acest conţinut se pot introduce şi secvenţe ale unor gene care să îl facă pe noul individ clonat să aibă nişte caracteristici uluitoare. Cu alte cuvinte vom ajunge sa facem urmasi la comanda (…)

————————————————————————

O clonă este reprezentată de un grup de celule identice. De ex. tumorile sînt nişte clone de celule, care se dezvoltă în interiorul organismului şi se formează din înmulţirea unei celule mutante. O clonă are structura identică, conţinînd acelaşi material genetic cu al celulei de la care s-a pornit. La ora actuală, tehnicile experimentale de clonare sînt foarte dezvoltate şi se lucrează intens în mai multe puncte de pe glob, cercetătorii fiind deosebit de încurajaţi de rezultatele obţinute. Procesul de clonare se desfaşoară în urmatorul mod: se alege o celulă din organismul unui animal, a cărui clonă urmărim să o obţinem; se extrage materialul genetic reprezentat de acidul nucleic (ADN şi ARN) şi se introduce într-o celulă goală al cărui material genetic a fost distrus în prealabil. Celula în care se introduce materialul genetic poate proveni de la orice animal din specia respectivă. În această celulă, se va dezvolta materialul genetic identic cu al animalului pe care l-am clonat. Evident celula va fi ţinută în condiţii speciale de laborator, în medii speciale, care îi vor asigura creşterea pînă la un anumit stadiu. Apoi embrionul care s-a format din celulă, este introdus în uterul unei femele din specia respectivă şi puiul obţinut va fi identic cu adultul de la care s-a preluat materialul genetic. O clonă poate fi obţinută practic din orice celulă a corpului, chiar si dintr-un fir de păr. Acest fapt ar putea crea o adevarată „piaţă neagră” pentru copierea unor celebrităţi. E simplu să ajungi în imediata apropiere a lui Bill Clinton, să sustragi un fir din părul lui, să cauţi un genetician şi în schimbul unei sume de bani să obţii un copil, clona identică a politicianului (…)

(PARVULESCU VALENTINA LELIANA – CLONAREA – ADEVAR SAU FICTIUNE?)

De pe Realitatea:

Spotul “Delaco”, cu durata de 30 de secunde, prezintă o sală de clasă în care intră patru bărbaţi, decişi să îi convingă pe elevi să renunţe la alimentele considerate nesănătoase. Şeful grupului se repede la pachetele cu mâncare de pe bănci şi le aruncă pe jos, cu gesturi brutale, călcându-le apoi în picioare. Apoi, la sugestia aceluiaşi personaj, un alt musafir îşi arată muşchii la propriu, pentru a-i impresiona pe copii cu privire la efectele benefice ale consumului de alimente fără chimicale.
Cu şase ani înaintea spotului “Delaco”, Nae Caranfil, regizor şi scenarist al peliculei “Filantropica”, a imaginat o scenă similară, în care doi cămătari dau buzna în clasă, în căutarea unui elev care îi datora bani aşa-numitului Baronul. Intruşii întrerup ora la care preda personajul interpretat de Mircea Diaconu, iar unul dintre ei, sesizând rumoare în bănci, scoate pistolul şi îl agită spre copii, spunându-le imperativ să facă linişte şi să îşi vadă de lecţii.

In afara de cineva care intra intr-o clasa eu unul nu vad nicio apropiere intre cele 2 spoturi.

Elena Francisc Publishing (EFP) si Asociatia de terapii transpersonale (ATT), in parteneriat cu Scoala generala nr 179 Bucuresti, organizeaza, joi, 15 mai, orele 19.00, in Sala Festiva a Scolii nr 179 Bucuresti (str. Ardealului nr. 20, sect 1, zona Parcul Bazilescu) o conferinta deschisa cu tema CE FAC ATUNCI CAND COPILUL MEU NU E BINE?. Invitatul de onoare al conferintei este dna Michelle Bromet-Camou, psiholog clinician specializat in lucrul cu copii, terapeut de familie, cercetator in domeniul psihiatriei pediatrice. Subiectele abordate in cadrul conferintei: Importanta tratarii copilului aflat in dificultate; Copii aflati in dificultate trecatoare. Cum poate fi sustinut copilul; Tulburarile de somn; Tulburarile de alimentatie; Tulburari asociate despartirii parintilor; Dificultati scolare; Tulburari de comportament si caracter; Criza de adolescent. Taxa de participare este de 55 de lei, iar pentru student, 30 de lei. Informatii suplimentare: www.att.org.ro.

Fiecare francez consuma in medie 4 kg de sare pe an, adica o cantitate dubla fata de doza maxima fixata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Din aceste 4 kg, 80% provin din alimente produse de industria agroalimentara.

Un bol de cereale contine tot atata sare cat un bol cu apa de mare. O punga de chipsuri contine cat trei.

Pierre Meneton este cercetator la Institutul National pentru Sanatate si Cercetare Medicala.

In 2001, intr-un interviu acordat revistei Le Point, Pierre Meneton a comunicat cateva informatii:

1. Majoritatea studiilor stiintifice de care dispunem in prezent arata ca excesul de clorura de sodiu provoaca in fiecare an in Franta cel putin 75.000 de accidente cardiovasculare, dintre care 25.000 sunt mortale.  

2. Intr-o tara ca Franta, o diminuare cu 30% a cantitatii de sare ar duce la o pierdere de 40 de miliarde de franci pe an in domeniul agroalimentar.

(Chloe Delaume, Locuiesc in televizor, Editura ART)

Cand Watson si Crick au descris dublul helix al ADN-ului, care serveste ca suport material pentru transmiterea caracterelor genetice, ei au socat lumea stiintifica afirmand ca aceasta molecula, gratios si perfect rasucita, nu are nicio functie concreta, spre deosebire de toate celelalte molecule proteice, care au functii specifice.
Intr-adevar, dublul helix reprezinta in fapt doua benzi rasucite de ADN, care servesc ca matrita in fabricarea de catre celula a moleculelor active necesare tuturor proceselor din organismul nostru.

Pentru ca sa-si pastreze stabilitatea si in acelasi timp pentru a fi disponibil ori de cate ori celula are nevoie sa fabrice o noua sarja de proteine, ADN-ul este structurat in doua lanturi [complementare] care se impletesc (…) ca si firele de Martisor. Bazele nucleotidelor [acestei molecule ADN] – adenina si timina, guanina si citozina – se leaga intotdeauna una de alta prin intermediul unor legaturi slabe de hidrogen. Aceste perechi de nucleotide servesc ca suport pentru codul genetic.

(Lisa Seachrist Chiu, Curiozitati genetice, Editura Tehnica)

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Metodele de bariera asigura o optiune pentru femeile care nu pot sau nu doresc sa foloseasca contraceptia hormonala
Prezervativul folosit corect este singura forma de contraceptie care ofera protectie importiva infectiilor cu transmitere sexuala
Ofera protectie impotriva sarcinii nedorite fara sa actioneze asupra hormonilor sau a ciclului de fertilitate

DEZAVANTAJE
Pot influenta spontaneitatea, senzatiile si placerea actului sexual
Protectia impotriva sarcinii nedorite este mai putin eficienta decat in cazul metodelor hormonale
Pot necesita exercitii preliminare pentru a te asigura ca le folosesti corect si eficient

(Ghidul tau pentru contraceptie, editat de Societatea de educatie contraceptiva si sexuala)

AVANTAJE si DEZAVANTAJE

reprezinta cea mai eficienta metoda de protectie impotriva sarcinii nedorite
asigura o contraceptie reversibila: odata ce intrerupe folosirea lor, femeia poate ramane insarcinata
raspund celor mai exigente nevoi; exista contraceptive cu doze diferite de hormoni sau care presupun metode diferite de aplicare (pilule, plasturi, inel vaginal, dispozitive intrauterine hormonale, implanturi, injectii)
sunt usor de utilizat
beneficii suplimentare pentru sanatate, de exemplu, imbunatatiri ale starii pielii si parului, menstruatii mai putin abundente si mai scurte etc.
DEZAVANTAJE
nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala (ITS): apeleaza la contraceptia dubla si foloseste in paralel si prezervativul
unele femei au acuzat efecte secundare; merita sa investighezi cauzele care se ascund in spatele simptomelor tale; cu siguranta exista un al contraceptiv hormonal care ti se potriveste mai bine

(Ghidul tau pentru contraceptie, editat de Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala-SECS)