Georgia

După “Revoluţia roz” a preşedintelui Mihail Saakasvili, Georgia a început implementarea unor reforme profunde, pe toate planurile.

Comerţ internaţional. Oficialii georgieni au decis eliminarea unilaterală a barierelor tarifare şi netarifare, considerând că beneficiile integrării depline în circuitul comerţului internaţional depăşesc beneficiile protecţiei interne interne (…)

Sănătate. (…) principala schimbare în sistemul georgian de sănătate este faptul că se finanţează pacienţii şi nu spitalele. Orice persoană aflată sub limita de sărăcie beneficiază de asistenţă medicală gratuită.

Fiscalitate. Georgia se numără printre ţările cu cele mai scăzute impuneri fiscale din Europa, trecând de la 21 de impozite în 2004, la doar 6 în 2009 (…) Pentru a asigura stabilitatea politicii fiscale, adoptarea de noi impozite nu poate fi decisă decât prin referendum.

Îndosariat la:Economie, Politica , educatie, fiscalitate, georgia, justitie, reforma

Liberalismul lui Obama

Vara trecută (…) l-am întrebat pe Obama despre beneficiile şi limitele liberalismului economic şi în acest context l-a menţionat pe Smith. “Adam Smith nu a scris doar despre mâna invizibilă, ci şi despre simţul moral – această ecologie umană – care îi permite unei pieţe să funcţioneze: sentimentul că dacă îmi duc mărfurile în piaţă, cineva nu mă va lovi în cap; sentimentul că dacă fac comerţ cu cineva suficient de des, ştiu că nu mă va fura la cântar”, a răspuns Obama. “Cele mai multe acorduri dintre noi nu le încheiem în faţa notarului. Ele au legătură cu politica şi cultura noastră, iar când acestea se erodează, şi creşterea economică este inhibată”.

Îndosariat la:Business, Economie, Politica , Adam Smith, economie morala, mana invizibila, obama anticriza, politica obama

IKEA în niscai cifre

500 – Numarul procedurilor interne de lucru incluse in manualul companiei, carora orice angajat IKEA trebuie sa se conformeze

cca. 1,3 mil.- – Numarul anual de clienti al magazinului IKEA Romania, deschis in martie 2007

13–14 mil. – Numarul produselor vandute intr-un an de IKEA Romania; dintre acestea, peste 135.000 apartin gamei de obiecte de bucatarie IKEA 365

2,5 mil. euro – Bugetul anual de marketing al companiei; Cornel Oprisan spune ca IKEA a decis ca, in ciuda crizei, sa pastreze acelasi buget ca anul trecut

3,9 mil. euro – Profitul din 2008 – la o cifra de afaceri de 104 mil. € –, a fost mai mic decat cel obtinut in cele noua luni de functionare din 2007 (4,6 mil. €)

1000 – Numarul aproximativ de CV-uri pe care IKEA Romania l-a primit in ultimele patru luni, egal cu cel inregistrat in intregul an 2008

284 – Numarul de obiective de business pe care ikea Romania si le-a fixat in urma cu o luna. “Par multe, dar de fapt e unul mare, defalcat”, spune Cornel Oprisan

(Articol în Money Express)

Îndosariat la:Business, Economie , ikea articol, ikea buget anual publicitate, ikea cifra de afaceri, ikea numar cumparatori, ikea profit, ikea vanzari

Solutia pentru iesirea din criza

Teoreticianul economic indispensabil al momentului este, cu siguranta, John Maynard Keynes. Reteta lui pentru situatii de criza financiara – actiuni agresive ale guvernului si, prin definitie, mari deficite bugetare – a fost abordarea pe care a avut-o Washingtonul de la prabusirea bancii Lheman Brothers in septembrie anul trecut (…) Istoria pare sa-l fi razbunat pe Keynes. Si sa fi condamnat filozofia laissez-faire care ne-a guvernat in ultimele 3 decenii.

Economistul indispensabil al acesteti filozofii este, fireste, Adam Smith (…) “Smith avea o gandire a  nuantelor. Nu era un aparator atat de infocat al liberalismului fara control” (…) scrie Alan B. Kreuger, profesor de economie la Princeton (…) El “admitea ca rationamentul uman nu este infailibil”.

Smith era, intr-adevar, un sustinator al libertatii individuale si se temea ca guvernele pot strica mersul economiei. Dar tot el a scris ca obiectivul angajatorilor, “oricand si oriunde” este sa tina salariile la un nivel cat mai scazut (…)

Îndosariat la:Economie, Politica , Adam Smith, criza america, iesire criza, John Maynard Keynes, rol federal reserve

Activele fixe şi pasivele

Activele necesare unei firme pentru a funcţiona se numesc active fixe. Acestea sunt obiecte concrete, cu durată de viaţă de peste 12 luni (altfel ar fi inregistrate la costuri în contul de profit şi pierderi). Cheltuielile cu activele fixe sunt numite cheltuieli de capital şi arată cât se investeşte în firmă pentru a se continua ciclul de exploatare.

Activele fixe sunt de obicei terenurile, clădirile, utilajele, aparatura, computerele, instalaţiile şi vehiculele.  Firmele de producţie au in general active fixe substanţiale, fiind capital-intensive. Cele din domeniul serviciilor au puţine active fixe şi nu sunt capital-intensive.

Îndosariat la:Business, Economie , active corporale, active fixe, amortizarea, cheltuieli de capital, ghid contabil, pasive curente, pasive pe termen lung, viata utila

Balanta comerciala si Balanta de plati

Balanta comerciala – Operatiunile de comert exterior (international) sunt reflectate in balanta comerciala; ea cuprinde valoarea totala si pe grupe de marfuri (agroalimentare, materii prime, combustibili, produse chimice, masini etc.) a exportului si, respectiv, a importului. Aceasta poate fi echilibrata cand exportul si importul sunt egale, excedentara, cand exportul depaseste importul si deficitara, in situatia inversa.

Balanta de plati – Reprezinta un tablou statistico-economic in care se inscriu si prin care se compara totalitatea platilor si incasarilor efectuate de o tara, rezultate din relatiile sale cu alte tari, pe o perioada determinata (an, semestru, trimestru). Ea poate fi (ca si balanta comerciala) echilibrata, excedentara (activa) sau deficitara (pasiva).

(Memorator de economie pentru liceu, prof. Savel Mihailescu, Editura Booklet)

Îndosariat la:Economie , balanta, memorator economie, operatiuni de comert exterior, savel mihailescu, totalitatea platilor si incasarilor

Mersul lucururilor

Veniturile la buget au scazut cu 5,5%.
S-a triplat numarul societatilor comerciale care au fost radiate fata de aceeasi perioada a anului trecut.
34.000 de bugetari vor alege sa plece din sistem in acest an, estimeaza Ministerul Finantelor.
Numarul autorizatiilor pentru construirea de locuinte a fost mai mic cu peste 10% in primele trei luni ale anului, fata de perioada similara din 2008.
Google a devenit primul brand din lume care valorează 100 de miliarde de dolari.

Mai mult: Hotnews.ro

Îndosariat la:Economie, Media , jurnal economic, societati radiate, starea natiunii, veniturile buget

Criza

Din Money Express:

O noua linie de demarcatie este trasa de-a lungul Europei Centrale cu repercusiuni economice deja dureroase care ar putea deveni potential dezastruoase. Aceasta linie nu separa ideologii, ci tari care folosesc euro de cele care au alta moneda de schimb. Doar doua dintre cele zece noi trai membre din Europa de Est – Slovacia si Slovenia – fac parte din zona euro (…) Celelalte opt tari cauta cu disperare ajutor, in vreme ce companiile si economiile lor sunt afectate de fluctuatiile de moneda si scaderi.

Poate ca e exagerat sa spunem ca 181 de ani de traditie au fost vanduti pentru 1 lira sterlina. E limpede insa ca trecerea ziarului londonez Evening Standard in proprietatea unui fost agent KGB [Alexandr Lebedev] marcheaza un nou hotar in istoria presei englezesti.

(…) cotidianul Aripaev din Estonia semnaleaza o premiera in industria imobiliara din Europa. Urmas Suik, fostul proprietar al dezvoltatorului Vivikoop, ofera un intreg etaj intr-o cladire de birouri pentru o chirie zero (…) Desi Vivikoop nu face nici un profit din afacere, dezvoltatorul reduce cel putin costurile de intretinere, singura plata a viitorilor chiriasi (…)

Si daca o criza ca asta ne aduce ceva bun in viata? Daca ne scoate din logica banului?

…………………………………………….

Îndosariat la:Business, Cultura, Economie, Media, Politica , analize criza, ciprian siulea, citate criza, efecte criza

Legea lui Gossen

Mărimea intensităţii unei plăceri descreşte progresiv până la saturare, dacă acea plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt.

Îndosariat la:Business, Economie , consumator, utilitate economica