Eminescu – profetul

(…) Ceea ce dorea pentru toate neamurile asuprite, Eminescu o dorea şi pentru neamul nostru. În 1871, cu sufletul cutremurat de suferinţele provinciilor locuite de Români, Eminescu înalţă un entuziast imn prin care cheamă pe toţi fraţii la lupta pentru libertate. În aceeaşi poezie el îndeamnă la ridicarea armelor pentru salvarea Basarabiei ce ne cere ajutorul, se adresează Transilvaniei datoare să-şi trimită fiii ei, „şoimii munţilor Carpaţi”, arată Bucovinei starea-i de plâns ca roabă la străini şi cu pământul sfânt pângărit şi-i spune că datoria porunceşte pornirea la luptă. Românii de pe Criş şi Mureş, cei din Maramureş – toţi trebuie să se ridice.
În viziunea luptei de eliberare Eminescu îi vede înfrăţiţi pe toţi Românii. El a întrezărit clipa în care Românii de pretutindeni vor sângera pe câmpurile Europei înfrăţindu-se în moarte, pentru ca pe temeiul sacrificiului urmaşii să se înfrăţească în viaţă.
Durerea Transilvaniei îi smulge lui Eminescu cele mai emoţionante pagini din Geniu pustiu. Maria, fiica martiră a preotului sugrumat şi batjocorit de Unguri, e pentru Eminescu simbolul naţiunii noastre care nu mai avea nădejde decât în bunătatea şi tăria divină.

Îndosariat la:Cultura, Istorie, Literatură, Politica , dumitru murarasu, eminescu basarabia, eminescu bucovina, eminescu dragostea de neam, eminescu provinciile istorice, muresanu eminescu, nationalismul lui eminescu, romanism

Bakugan, lumea violentă a tinerilor inculţi

Bakugan este un serial nou pe Cartoon Network. Tinerii luptători din film se confruntă în cărţi şi bile. Cică “fenomenul Bakugan a lovit deja Japonia, SUA, Canada şi Franţa”.

Întors de la bunici, fi-miu a adus cu el şi primul număr din revista Bakugan, al cărui scop declarat este “să-ţi deschidă calea spre un univers incredibil”  şi, bineînţeles, să creeze o isterie a vânzărilor de cărţi, bile, table, lansatoare etc. Bakugan.

Aseară am început lectura revistei şi am fost plăcut surprins că nu am întâlnit greşeli de limbă română, chiar dacă revista e o înşiruire tâmpă de nume fără noimă pentru noi.

Îndosariat la:(No) Comment, Cultura, Fapt divers , dan bakugan, fenomen bakugan, jucarii bakugan, revista bakugan

Iniţiativa germană

Deci germanilor ostwaldieni le displace nu atât individualismul în sens obişnuit (blând), căci nu există popor care să-şi admire şi să-şi slăvească atât personalităţile, Schiller, Goethe, Mommseu, Virchow, Wagner, Bismarch, Moltke, Wundt, Ostwald însuşi, Ballin, Siemens, Hindenburg etc., aşa încât englezii şi francezii par nişte ingraţi pe lângă ei, cât amprenta specifică a individualismului aşa cum îl concepem noi, adică iniţiativa.
Aceasta este marea calitate care caracterizează aceste două popoare: fiecare, oricât de mic ar fi în grupul general sau special, îşi atribuie dreptul natural de a schimba într-un fel ceea ce este deja.
Politicianul, economistul, ofiţerul de artilerie, inginerul de orice specialitate, savantul, artistul, muncitorul, agricultorul, toţi caută neîncetat să introducă noul în mecanismele prestabilite, să inventeze ceva, maşină sau jucărie, teorie ştiinţifică sau formă de artă. Oricine care, în celelalte ţări ale lumii, are acest temperament de iniţiativă este nefericit (neînţeles) la el în ţară şi nu poate să trăiască şi să se simtă în largul său decât în Anglia sau în Franţa.
Apare aici chiar tentaţia de a dispreţui ceea ce există deja, pur şi simplu pentru că aceasta creează impresia unui lucru mort. Se caută (doreşte) viul, crearea vieţii.

Îndosariat la:Cultura , arnold van gennep, caracter national, libertate individuala, Ostwald, principiul organizarii, studii socioculturale

Criza

Din Money Express:

O noua linie de demarcatie este trasa de-a lungul Europei Centrale cu repercusiuni economice deja dureroase care ar putea deveni potential dezastruoase. Aceasta linie nu separa ideologii, ci tari care folosesc euro de cele care au alta moneda de schimb. Doar doua dintre cele zece noi trai membre din Europa de Est – Slovacia si Slovenia – fac parte din zona euro (…) Celelalte opt tari cauta cu disperare ajutor, in vreme ce companiile si economiile lor sunt afectate de fluctuatiile de moneda si scaderi.

Poate ca e exagerat sa spunem ca 181 de ani de traditie au fost vanduti pentru 1 lira sterlina. E limpede insa ca trecerea ziarului londonez Evening Standard in proprietatea unui fost agent KGB [Alexandr Lebedev] marcheaza un nou hotar in istoria presei englezesti.

(…) cotidianul Aripaev din Estonia semnaleaza o premiera in industria imobiliara din Europa. Urmas Suik, fostul proprietar al dezvoltatorului Vivikoop, ofera un intreg etaj intr-o cladire de birouri pentru o chirie zero (…) Desi Vivikoop nu face nici un profit din afacere, dezvoltatorul reduce cel putin costurile de intretinere, singura plata a viitorilor chiriasi (…)

Si daca o criza ca asta ne aduce ceva bun in viata? Daca ne scoate din logica banului?

…………………………………………….

Îndosariat la:Business, Cultura, Economie, Media, Politica , analize criza, ciprian siulea, citate criza, efecte criza

STILUL

1. Stilul – mod de exprimare verbala sau scrisa; reprezinta insumarea trasaturilor caracteristice care particularizeaza modul de exprimare al unui individ, al unui grup social bine definit sau chiar al unui popor.

Se pot distinge:
- stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric)
- stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc)
- stilul epocii
- stilul national

2. Stiluri functionale – sunt varietati ale limbii literare comune, diferentiate intre ele prin trasaturile lingvistice determinate de un anumit factor socio-cultural care conditioneaza comunicarea si prin functia pe care o au ca mijloace de comunicare in diverse domenii de activitate.

In limba romana au fost acceptate urmatoarele stiluri:

Îndosariat la:Cultura, Limba romana, Literatură , stilul beletristic, stilul juridic-administrativ, stilul jurnalistic, stilul stiintific si tehnic, stiluri limba romana

DEX-ul, printre cele mai furate cărţi

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) a fost una din cărţile cele mai furate din librării, anul trecut (stire de pe realitatea.net).

Cel puţin 50 de exemplare au dispărut de pe rafturile librăriilor. Un exemplar din DEX are aproximativ 1200 de kilograme pagini şi cântăreşte vreo câteva kilograme bune.

Alte titluri sustrase:
1. “Traiesc, deci mă abţin”, o carte despre dietă;
2. “Manual de Stil”;
3. “Istoria Urâtului”;
4. “Harry Potter şi Talismanele Morţii”

Îndosariat la:Cultura , deci mă abţin, dex, furt carti, Harry Potter şi Talismanele Morţii, Istoria Urâtului, Manual de Stil, Media, Traiesc

Ascultă şi cealaltă parte

Comunicat de presa

Asociatia culturala Pro Latina se conduce dupa principii antice, principii care au stat la baza civilizatiei europene si mondiale. Printre ele, amintim:
- Audio et altera pars – asculta si cealalta parte
- Pax deorum – pacea zeilor
- Amico Plato sed magis amicas veritas – mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul
- Primum non nuocere – mai intai sa nu faci rau
- Sine ira et studio – fara ura si partinire

Îndosariat la:Cultura, Mitologie, Religie , Amico Plato sed magis amicas veritas, Audio et altera pars, Bonus Genius, fara ura si partinire, Media, mi-e prieten Platon, Mitologie, ONG, pacea zeilor, Pax deorum, Primum non nuocere, Religie, Sine ira et studio

Dostoievski – Socialism şi creştinism

Când omul trăieşte în mulţime (în comunele primitive patriarhale pe care le cunoaştem din legende), atunci el, acest om, trăieşte spontan (neposredstvenno). Apoi urmează etapa tranzitorie, etapa dezvoltării în ,continuare, deci, civilizaţia (civilizaţia este o etapă tranzitorie). În această fază a evoluţiei se naşte un fenomen nou, de care nimeni nu poate scăpa: se dezvoltă conştiinţa individului, sunt contestate ideile şi legile naturale (legile patriahale cu autoritatea pe care o au în ochii mulţimii). În această stare, în procesul devenirii sale genetice omul ca individ intră în contradicţie cu legile autorizate ale mulţimii, ale tuturor. De aceea îşi pierde pentru totdeauna credinţa în Dumnezeu. (Acest sfârşit l-au avut toate civilizaţiile; în Europa, de exemplu, unde civilizaţia a atins punctul culminant al dezvoltării, adică limita dezvoltării individului – credinţa în Dumnezeu a individului s-a prăbuşit). Această stare, adică divizarea mulţimii în indivizi, cu alte cuvinte civilizaţia, este o stare bolnavă. Pierderea ideii viabile despre Dumnezeu stă mărturie acestui fapt. Alt simptom al bolii constă în apariţia stării următoare: omul se simte rău, se plictiseşte, vrea să evadeze, pierde izvorul vieţii vii (jivoi jizni), nu mai cunoaşte sentimentele fireşti şi este conştient de toate acestea.

Îndosariat la:Cugetari, Cultura, Literatură, Politica, Religie , caietul de insemnari, citate celebre, crestinism, Cugetari, Dostoievski, Literatură, Politica, Religie, socialism

Socialul din combinaţii chimice

Prima idee care ne vine în minte este că Ostwald a vrut să transpună în sociologie un punct de vedere fizico-chimic (…) Nu este nevoie, pentru aceasta, să cunoşti teoriile chimice în detaliu, nici chiar formula lor.
Ostwald a încercat să întocmească printr-o teorie nouă teoria biologică vulgarizată de Darwin, de Spencer şi de o întreagă şcoală în secolul al XIX-lea. În loc să considere, de exemplu, Statul drept organism ale cărui grupări secundare ar fi celulele, indivizii fiind la rândul lor elementele acestor celule, Ostwald a vrut să considere grupurile sociale ca drept combinaţii chimice. Există în ambele cazuri stabile şi instabile; punând împreună anumite grupuri sau anumiţi indivizi se produc reacţii, iar în alte cazuri apar amalgamarea sau disocierea.
Toţi aceşti termeni aparţin în aceeaşi măsură vocabularului chimiştilor cât şi celui al politicienilor şi sociologilor. Ostwald nu e deloc aici un inventator: Emile Waxweiler, director al Institutului de Sociologie Solvay, un savant belgian, este primul care a analizat în detaliu fenomele sociale din punct de vedere energetic sub influenţa lui M.Ernest Salvay. Şi remarc că şi Ostwwald are relaţii directe cu Solvay, căci conduce un Institut de Chimie fondat de către acesta din urmă la Leipzig şi de aici descoperiri răsunătoare rapid aplicate armatelor aliate.

Îndosariat la:Cultura, Filozofie , Filozofie, Sociologie, ostwald stat, gennep, nietzsche vointa, patriotism, Fouille

Germanii sub principiul organizarii

Allemagne (Germania) vrea să organizeze Europa, care până acum nu a fost organizată… Vă voi explica acum marele secret al Germaniei. Noi, sau poate mai degrabă rasa germanică, am descoperit factorul (principiul) organizării. Celelalte popoare trăiesc încă sub principiul individualismului, în timp (pe când) ce noi, germanii, suntem sub cel al organizării.

Wilhelm Ostwald, chimist, filozof german de origine rusa

Îndosariat la:Cugetari, Cultura, Vorbe celebre , citate ostwald, Cugetari, principiul organizarii Ostwald, Vorbe celebre