Vara trecută (…) l-am întrebat pe Obama despre beneficiile şi limitele liberalismului economic şi în acest context l-a menţionat pe Smith. “Adam Smith nu a scris doar despre mâna invizibilă, ci şi despre simţul moral – această ecologie umană – care îi permite unei pieţe să funcţioneze: sentimentul că dacă îmi duc mărfurile în piaţă, cineva nu mă va lovi în cap; sentimentul că dacă fac comerţ cu cineva suficient de des, ştiu că nu mă va fura la cântar”, a răspuns Obama. “Cele mai multe acorduri dintre noi nu le încheiem în faţa notarului. Ele au legătură cu politica şi cultura noastră, iar când acestea se erodează, şi creşterea economică este inhibată”.

Se poate argumenta că, în ciuda discuţiilor de la talk-show-uri despre aşa-zisul socialism al lui Obama, agenda lui poartă, de fapt, amprenta lui Smith. Diversele încercări ale administraţiei de a reduce inegalitatea sunt menite, în esenţă, să-i facă pe americani să creadă că sistemul economic este unul corect, că nu sunt furaţi la cântar. În combaterea crizei financiare, Obama a ignorat apelurile stângii de a naţionaliza băncile, care au rămas întreprinderi private, deşi beneficiază de fonduri publice (…)

(Extras din Teorie si moralitate in noua economie, articol aparut in Book Review, supliment Romania libera, nr. 66, 24 august 09)

500 – Numarul procedurilor interne de lucru incluse in manualul companiei, carora orice angajat IKEA trebuie sa se conformeze

cca. 1,3 mil.- – Numarul anual de clienti al magazinului IKEA Romania, deschis in martie 2007

13–14 mil. – Numarul produselor vandute intr-un an de IKEA Romania; dintre acestea, peste 135.000 apartin gamei de obiecte de bucatarie IKEA 365

2,5 mil. euro – Bugetul anual de marketing al companiei; Cornel Oprisan spune ca IKEA a decis ca, in ciuda crizei, sa pastreze acelasi buget ca anul trecut

3,9 mil. euro – Profitul din 2008 – la o cifra de afaceri de 104 mil. € –, a fost mai mic decat cel obtinut in cele noua luni de functionare din 2007 (4,6 mil. €)

1000 – Numarul aproximativ de CV-uri pe care IKEA Romania l-a primit in ultimele patru luni, egal cu cel inregistrat in intregul an 2008

284 – Numarul de obiective de business pe care ikea Romania si le-a fixat in urma cu o luna. “Par multe, dar de fapt e unul mare, defalcat”, spune Cornel Oprisan

(Articol în Money Express)

Numele Lycos, unul dintre cele mai cunoscute motoare de cautare ale anilor ‘90, nu mai inseamna azi aproape nimic. Lycos – unul dintre primele motoare de cautare de pe Internet – a aparut, asemeni Google, in urma unui experiment universitar. Motorul de cautare a fost creat in 1994 de Dr. Michael L. Mauldin impreuna cu o echipa de cercetatori de la Carnegie Mellon University (…) Concurentii Lycos erau, pe atunci, Altavista, Excite, Yahoo! – Google nici nu aparuse. Compania a crescut rapid atat in termeni de notorietate, cat si in termeni financiari. Daca in momentul lansarii avea 54.000 de documente indexate, doi ani mai tarziu avea 60 de milioane de pagini. In 1999, Lycos devine cel mai accesat motor de cautare, cu prezenta in peste 40 de tari (…)

In anul 2000, in plina criza dot com, actionarii Lycos accepta sa vanda compania (prin schimb de actiuni) catre Terra Networks – divizia de Internet a gigantului spaniol in telecomunicatii Telefonica. In urma tranzactiei – estimata atunci la aproximativ 12,5 miliarde de euro – a rezultat o noua companie, Terra Lycos, care avea acces la 50 de milioane de utilizatori (…)

Cu timpul, performantele Lycos incep sa paleasca, mai ales dupa aparitia Google, un proiect de cercetare initiat in 1996 de doi studenti de la Stanford, Sergey Brin si Larry Page. De altfel, cei doi au incercat sa vanda tehnologia cu un milion de dolari companiilor care dominau atunci piata de search, printre care se numara, desigur, si Lycos.

Declinul Lycos a fost unul general, valabil pe toate pietele, inclusiv in Europa. Totul a culminat cu decizia actionarilor – controlul il au Bertelsmann si Telefonica – de a inchide operatiunile din Europa, la sfarsitul lui 2008, si de a vinde activele pe bucati. Scopul: sa returneze actionarilor 50 mil. euro. Un milion din aceasta suma provine de la compania romaneasca Kondiment, care a cumparat recent o bucata din Lycos Europe. Apropo de situatia financiara a Lycos Europe, doua cifre sunt relevante. Anul trecut, compania a avut venituri de 20 mil. euro si pierderi nete de 52 mil. euro.

(Preluare partiala din Money Express)

* O formă temporară de organizare căreia i se alocă resurse pentru a se realiza activităţile menite să aducă o schimbare benefică (Turner)

* Un demers cu caracter unic şi tranzitoriu, constituit în vederea atingerii unui rezultat dorit (Association for Project Management)

1. Configuraţi o infrastructură simplă
“Contrar opiniilor încetăţenite, nu este necesar să angajaţi un expert HTML, un designer sau un programator pentru a vă crea propriul site de comerţ electronic”, spune Elin Spahr, purtătorul de cuvânt de la PayPal, serviciul de plăţi online deţinut de eBay (…)
2. Funcţionalitate, funcţionalitate, funcţionalitate
Asemeni cărămizilor şi mortarului, magazinele se bazează pe design şi convenţii de trafic pentru a ajuta clienţii să găsească produsele căutate. Astfel ar trebui organizate şi magazinele retail online. Faceţi-le cât se poate de facile. În funcţie de ofertă, aveţi în vedere o hartă a site-ului pentru a îndruma clienţii. Utilizaţi bare de navigare în partea de sus şi cea de jos, pentru ca utilizatorii să nu fie nevoiţi să deruleze la nesfârşit pentru a schimba paginile. Aveţi în vedere şi meniuri derulante. Nu obligaţi clienţii să folosească butonul Back din browser. De asemenea, întrebaţi frecvent clienţii unde au avut probleme de navigare sau ce i-a deranjat. Uneori aceasta se întâmplă acolo unde vă aşteptaţi mai puţin (…)
3. Focalizaţi ofertele
Adesea, vânzătorul online are un profil foarte diferit de cel al clientului offline, care la rândul său este diferit de cel al clientului care foloseşte cataloage de comandă prin poştă. Nu uitaţi să faceţi studii şi să definiţi optim profilul clientului online, prin grupuri formale de interese, studii online sau chestionarea clienţilor. Determinaţi care dintre produsele sau serviciile dvs au cele mai mari şanse să atragă clienţii online şi organizaţi ofertele. Acest lucru este valabil şi pentru eşantioanele gratuite, discounturi şi versiuni demonstrative. Ca şi în cazul oricărei locaţii, cunoaşteţi-vă clienţii şi nu faceţi presupuneri.
4. Păstraţi organizarea designului
“Când realizaţi designul magazinului online este uşor să doriţi să postaţi toate articolele, inclusiv chiuveta de bucătărie”, spune Karen Frishman, director de marketing la Ruby Lane din San Francisco (www.rubylane.com), un magazin de comerţ electronic pentru antichităţi, porţelanuri şi obiecte artizanale. “Dar am aflat că mai puţin înseamnă mai mult. Toate elementele grafice animate adăugate de sărbători sau produsele suplimentare adăugate pe site îngreunează încărcarea acestuia. Este mai bine să fii direct.”
5. Conţinutul contează – întotdeauna
Trebuie să prezentaţi descrieri ale produselor care să fie uşor de citit şi de înţeles, imagini de calitate superioară şi instrucţiuni clare referitoare la achiziţionare şi livrare. De cele mai multe ori, proprietarii magazinelor online oferă un conţinut insuficient, îşi scriu singuri textele sau postează imagini neclare sau cu rezoluţie scăzută. Rezultatul arată ca o pagină de amatori, ceea ce face clienţii să creadă că şi produsele sunt sub calitatea optimă. Angajaţi copywriteri profesionişti şi fotografi avizaţi. Folosiţi calitate de scanare superioară pentru fotografiile analogice.
Determinaţi apoi modul în care conţinutul ar putea să aducă cele mai mari vânzări. De exemplu, Pinxav, o companie mică din Cleveland înfiinţată în 1927, produce o cremă împotriva iritaţiilor pielii bebeluşilor comercializată la distribuitorii din Midwest. Proprietarul din cea de-a treia generaţie, Gregg Steiner, care locuieşte în Los Angeles, a lansat cu câţiva ani în urmă propriul magazin online (www.pinxav.com). Vânzările s-au consolidat. “Cheia este publicitatea pe cale verbală”, spune Steiner. Pentru a obţine aceste rezultate el se bazează, printre alte tactici, pe un canal de conţinut util. Acesta include sfaturi de înfăşare, diagrame cu ingrediente, comparaţii ale produselor şi multe altele. “Noi educăm părinţii şi îi însoţim pe tot parcursul procesului” spune el.
6. Consolidaţi încrederea şi credibilitatea
Reasiguraţi clienţii că livraţi produsele promise şi le protejaţi intimitatea. “Cea mai mare greşeală pe care o fac vânzătorii online noi în domeniu este aceea că nu oferă informaţii suficiente despre identitatea şi experienţa lor”, spune Frishman de la Ruby Lane. “Clienţii vor să ştie de la cine cumpără.” Contra unui onorariu, puteţi obţine marcaje de aprobare de la grupuri care reprezintă clienţii, cum ar fi TRUSTe (www.truste.org) sau Better Business Bureau Online (www.bbbonline.org). Oferirea unei garanţii prin returnarea banilor în cazul nemulţumirilor reduce neîncrederea clienţilor (…)
7. Optimizaţi oportunităţile
Motoarele de căutare reprezintă o metodă accesibilă şi rapidă de a atrage clienţii – aceasta dacă site-ul dumneavoastră este configurat corespunzător. Acest lucru înseamnă meta tag-uri inteligente şi corespunzătoare. Meta tag-urile reprezintă informaţiile introduse în paginile Web pentru a permite motoarelor de căutare să vă găsească. De asemenea, înseamnă înţelegerea sistemului de administrare a conţinutului, astfel încât, când reîmprospătaţi copia, să nu pierdeţi cuvintele cheie pe care le caută motoarele de căutare. Clasificările şi detaliile motoarelor de căutare se schimbă în fiecare zi. În cazul în care nu dispuneţi de expertiză tehnică, angajaţi o persoană avizată.
Pentru a optimiza site-ul pentru motoarele de căutare angajaţi un expert cu jumătate de normă sau utilizaţi servicii online accesibile, cum ar fi Microsoft Submit It!. Opţiunile software şi serviciile pot, de asemenea, să urmărească vizitele utilizatorilor şi să analizeze locurile în care aceştia execută clic şi modul în care navighează pe site. După ce lansaţi activitatea, aveţi în vedere serviciile de analiză a traficului pe site (…)
8. Reîmprospătare, reîmprospătare, reîmprospătare
“Cele mai dinamice dintre magazinele noastre au cel mai mare succes”, spune Frishman. “Aceştia sunt proprietarii care lucrează continuu la magazin, actualizează textul, adaugă articole noi şi postează imagini noi.” Nu vă culcaţi niciodată pe lauri. Schimbaţi frecvent modul de afişare a paginii de intrare. Postaţi în permanenţă produse noi sau, dacă acest lucru nu este posibil, afişaţi prin rotaţie produsele din paginile site-ului în pagina de intrare.
De asemenea, recompensaţi clienţii care revin prin oferte noi sau speciale, cum ar fi tranzacţii preferenţiale sau discounturi. Trimiteţi înştiinţări prin e-mail clienţilor loiali de fiecare dată când schimbaţi inventarul sau reduceţi preţurile. Şi nu uitaţi promovarea corelată. Adresa URL a magazinului online trebuie să apară în toate materialele dvs, de la semnăturile din e-mail până la pungile de cumpărături, cărţi de vizită şi articole de papetărie.
Cea mai agreabilă parte a lansării unui magazin online în prezent este modul în care aplicaţiile software şi serviciile vă ajută în dezvoltare şi operare, precum şi felul în care acestea tratează operaţiile şi funcţionalitatea din fundal. Tot ce trebuie să faceţi este să menţineţi site-ul competitiv şi produsele actualizate.
________________________________________

Publicat: 29 Martie 2005, AICI

Joanna L. Krotz scrie despre probleme de management şi marketing în spaţiul firmelor mici şi mijlocii. Ea este co-autor la Microsoft Small Business Kit şi conduce compania Muse2Muse Productions din New York, axată pe publicaţii în domeniu.

Activele necesare unei firme pentru a funcţiona se numesc active fixe. Acestea sunt obiecte concrete, cu durată de viaţă de peste 12 luni (altfel ar fi inregistrate la costuri în contul de profit şi pierderi). Cheltuielile cu activele fixe sunt numite cheltuieli de capital şi arată cât se investeşte în firmă pentru a se continua ciclul de exploatare.

Activele fixe sunt de obicei terenurile, clădirile, utilajele, aparatura, computerele, instalaţiile şi vehiculele.  Firmele de producţie au in general active fixe substanţiale, fiind capital-intensive. Cele din domeniul serviciilor au puţine active fixe şi nu sunt capital-intensive.

Activele fixe sunt înregistrate la valoarea netă contabilă: costul minus amortizarea. Aceasta din urmă reduce costul activului respectiv (minus orice valoare reziduală anticipată, adesea considerată zero) pe parcursul duratei sale de viaţă utilă. Spre exemplu, un computer costă 900 Eur, are o viaţă utilă de 3 ani şi va fi amortizat cu 300 Eur pe an. Valoarea sa va fi 600 Eur după 1 an, 300 Eur după 2 ani şi 0 Eur după 3 ani. Amortizarea repartizează de fapt costul unui activ fix pe durata sa de viaţă; nu-i conferă activului respectiv o valoare de mâna a doua şi nici nu asigură un fond de înlocuire.

Pasivele sunt datorii ce vor fi plătite în viitor ca urmare a unor evenimente deja întâmplate. Pot fi curente (scadente în următoarele 12 luni) sau pe termen lung.

Nu este de dorit ca pasivele curente (sumele pe care firma le datorează să fie mai mari decât activele curente (ce urmează să primească), acest lucru ducând la insolvabilitate.

(Cum să înţelegem contabilitatea, Stephen Brookson, Editura RAO)

Forbes România a apărut probabil la chioşcuri (n-am ieşit din casă), dar nu a apărut online. Răzvan Corneţeanu, directorul general al trustului Adevărul Holding a şi spus că se află în discuţii avansate şi pentru ediţia on-line a Forbes România, pentru print şi online negociindu-se separat.

Poate ar fi fost frumos şi sănătos din partea trustului Adevărul şi din partea trustului Forbes ca negocierile să se fi încheiat deja, iar online-ul să fi apărut tot azi.

Reţeta conform căreia mai întâi apare print-ul (că-i cel mai important), apoi online-ul e cred depăşită, în condiţiile în care investiţiile în online cresc (trustul BBC tocmai şi-a dublat e-investiţiile, 145 milioane de lire anual).

Patriciu însuşi a spus la marea şedinţă (via jurnalismonline.ro) că informatia trebuie sa fie la trei click-uri de consumator, nu patru sau cinci…

În concluzie, Forbes România ar fi putut fi gândit şi lansat mai deştept.

Din Money Express:

O noua linie de demarcatie este trasa de-a lungul Europei Centrale cu repercusiuni economice deja dureroase care ar putea deveni potential dezastruoase. Aceasta linie nu separa ideologii, ci tari care folosesc euro de cele care au alta moneda de schimb. Doar doua dintre cele zece noi trai membre din Europa de Est – Slovacia si Slovenia – fac parte din zona euro (…) Celelalte opt tari cauta cu disperare ajutor, in vreme ce companiile si economiile lor sunt afectate de fluctuatiile de moneda si scaderi.

Poate ca e exagerat sa spunem ca 181 de ani de traditie au fost vanduti pentru 1 lira sterlina. E limpede insa ca trecerea ziarului londonez Evening Standard in proprietatea unui fost agent KGB [Alexandr Lebedev] marcheaza un nou hotar in istoria presei englezesti.

(…) cotidianul Aripaev din Estonia semnaleaza o premiera in industria imobiliara din Europa. Urmas Suik, fostul proprietar al dezvoltatorului Vivikoop, ofera un intreg etaj intr-o cladire de birouri pentru o chirie zero (…) Desi Vivikoop nu face nici un profit din afacere, dezvoltatorul reduce cel putin costurile de intretinere, singura plata a viitorilor chiriasi (…)

Si daca o criza ca asta ne aduce ceva bun in viata? Daca ne scoate din logica banului?

…………………………………………….

Ciprian Siulea in revistacultura.ro:

Mi se pare ca efectele de (de)legitimare ale crizei nu vor fi atat in termeni de stanga-dreapta, cat in termenii relatiilor dintre tari. Programul lui Obama nu reprezinta mai mult decat balansul normal dintre guvernarile republicane si democrate, nu e mai „de stanga” decat cel al lui Bill Clinton. Am senzatia ca criza nu a schimbat nimic important in politica americana si in optiunile oamenilor, cum nu a facut-o nici catastrofa din Irak. Cred ca nici nu se va intampla, decat daca criza va lua proportii apocaliptice (…)

O eventuala victorie clara a ideologiei de stanga asupra celei de dreapta cred ca poate veni doar daca se va dovedi ca, intr-adevar, economia de piata nu poate functiona decat in conditiile cresterii continue a consumului. Insa va fi nevoie de o verificare practica pentru asta, altfel meciul nu poate fi transat pur teoretic (…)

Deocamdata, cele mai de succes societati, in termenii a ceea ce ofera atat in interior cat si in exterior, par cele in care stanga si dreapta functioneaza impreuna: Europa occidentala si, intr-o anumita masura, foste colonii ajunse la acelasi nivel de dezvoltare, precum Canada sau Noua Zeelanda. Exemplul clasic sunt tarile scandinave, unde individualismul e orientat mai degraba spre interior, spre o puternica auto-limitare personala, decat spre exterior. Insa acest model nu are nici o putere de iradiere, tarile subdezvoltate, atat cele mici si relativ lipsite de identitate precum Romania, atat cele mari si cu identitate puternica precum China, preluand rapid modelul consumului (nu doar superficial, ci si la nivelul relatiilor sociale), care ofera implicit un sprijin solid dreptei (…)

Mărimea intensităţii unei plăceri descreşte progresiv până la saturare, dacă acea plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt.

România este o piaţă unde oamenii nu fac economii; cu cât câştigă mai mult, cu atât cheltuiesc mai mult.

(Andrew Prelea, CEO South Pacific Group, citat în Money Express)