Bucăţi din cărţi

cărţi din bucăţi

Program de finantare pentru ONG

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile a lansat a doua runda a Fondului pentru organizaţii neguvernamentale – Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
Obiectivul general al Fondului ONG este de a consolida societatea civilă din România prin sprijinirea unor proiecte finanţate de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei, în cinci domenii prioritare: consolidarea democraţiei, oportunităţi pentru participarea copiilor şi tinerilor la viata comunităţii, incluziune socială şi acces la servicii sociale, protecţia mediului, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural.
Informatii: FDSC

Îndosariat la:Media, ONG, Oportunitati , , ,

Prietenii de campanie electorală

(16) Campania electorală se bazează pe două strategii: dobândirea sprijinului prietenilor şi dobândirea favorii poporului. Sprijinul prietenilor se obţine graţie favorurilor şi serviciilor făcute, graţie unei prietenii vechi, precum şi blândeţii, afabilităţii caracterului. În cazul campaniei electorale, noţiunea de prietenie trebuie însă înţeleasă într-un sens mai larg decât în viaţa cotidiană. Trebuie consideraţi prieteni toţi cei care îţi arată interes, te cultivă şi îţi vin şi acasă (…) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Istorie, Politica , , ,

Ziariştii de Neandertal

Există unii oameni, cum ar fi Petru Zoltan, care scriu la un ziar, cum ar fi Jurnalul Naţional, care-şi spun ziarişti şi care mai sunt şi plătiţi pentru asta.

În Jurnalul Naţional de azi, care-şi spune ziar, a apărut un material, special, sclipitor, logic, documentat, profesionist, încât cu greu l-ai putea numi ARTICOL.

Titlul acestui avorton gazetăresc este Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României, titlu care, deşi anunţă un zacamant de titei, nu-i decât un mare fâs. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:(No) Comment, Media, ONG , , , , , ,

Structuri politice în Roma antică

(…) în configuraţia politică a Republicii romane nu existau partide constituite, cu programe politice bine definite: concurenţa politică avea loc între facţiunile aşa-numiţilor optimates şi populares. Primii reprezentau, grosso modo, interesele aristocraţilor (nobiles, patricii) şi ale clasei medii a cavalerilor (ordo equester), cu mare pondere financiară, ami ales în cazul tagmei publicanilor, care erau arendaşi şi antreprenori în însărcinarea statului. Popularii reprezentau diferite straturi ale plebei urbane, inclusiv proletarii. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Istorie, Politica

Despre cărţi, citit, scris

Cătălin Tolontan spune pe paginademedia.ro ca trăim vremuri istorice: “Până la finalul anului 2010, în România, vor fi distribuite şi cumpărate, aproximativ 60 de milioane de cărţi. Este cel mai amplu demers de reculturalizare de care beneficiază poporul român. Niciodată în istoria României nu s-a făcut un asemenea demers”.

Prin urmare, Catalin Tolontan măsoară reculturalizarea strict prin indicatori cantitativi. E ca si cum Banca Nationala ar tipari bani cu nemiluita si i-ar arunca pe piata, ceea ce ne-ar imbogati.

E-adevarat ca ai nevoie de forma, dar unii se pot intreba daca exista fondul?

E periculos sa măsori reculturarizarea prin numarul de cărţi vândute.

Mai degrabă e o repopulare, o plantare. Dar degeaba plantezi, dacă solul nu-i bun.

———————— Read the rest of this entry »

Îndosariat la:(No) Comment, Literatură, Media , , ,

Despre televizor

Nu e rău televizorul,
Ci e rău ascultătorul,
Dacă rău îl foloseşte
Şi rău vremea-şi cheltuieşte
(…)
Căci în ochi primeşti venin
Şi ispite multe vin,
Gânduri rele-apoi primeşti
De la credinţă rătăceşti
(…)

(Cum putem intra în Rai – versuri duhovniceşti de Părintele Cleopa, Editura Mănăstirea Sihăstria)

Îndosariat la:Cugetari, Media, Poezie, Religie , , ,

Eminescu – profetul

(…) Ceea ce dorea pentru toate neamurile asuprite, Eminescu o dorea şi pentru neamul nostru. În 1871, cu sufletul cutremurat de suferinţele provinciilor locuite de Români, Eminescu înalţă un entuziast imn prin care cheamă pe toţi fraţii la lupta pentru libertate. În aceeaşi poezie el îndeamnă la ridicarea armelor pentru salvarea Basarabiei ce ne cere ajutorul, se adresează Transilvaniei datoare să-şi trimită fiii ei, „şoimii munţilor Carpaţi”, arată Bucovinei starea-i de plâns ca roabă la străini şi cu pământul sfânt pângărit şi-i spune că datoria porunceşte pornirea la luptă. Românii de pe Criş şi Mureş, cei din Maramureş – toţi trebuie să se ridice.
În viziunea luptei de eliberare Eminescu îi vede înfrăţiţi pe toţi Românii. El a întrezărit clipa în care Românii de pretutindeni vor sângera pe câmpurile Europei înfrăţindu-se în moarte, pentru ca pe temeiul sacrificiului urmaşii să se înfrăţească în viaţă.
Durerea Transilvaniei îi smulge lui Eminescu cele mai emoţionante pagini din Geniu pustiu. Maria, fiica martiră a preotului sugrumat şi batjocorit de Unguri, e pentru Eminescu simbolul naţiunii noastre care nu mai avea nădejde decât în bunătatea şi tăria divină. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cultura, Istorie, Literatură, Politica , , , , , , , ,

Revistele la control!

Ministerele educaţiei si culturii au habar cât de bolnave sunt revistele pentru copii?

Îndosariat la:(No) Comment , ,

Bakugan, lumea violentă a tinerilor inculţi

Bakugan este un serial nou pe Cartoon Network. Tinerii luptători din film se confruntă în cărţi şi bile. Cică “fenomenul Bakugan a lovit deja Japonia, SUA, Canada şi Franţa”.

Întors de la bunici, fi-miu a adus cu el şi primul număr din revista Bakugan, al cărui scop declarat este “să-ţi deschidă calea spre un univers incredibil”  şi, bineînţeles, să creeze o isterie a vânzărilor de cărţi, bile, table, lansatoare etc. Bakugan.

Aseară am început lectura revistei şi am fost plăcut surprins că nu am întâlnit greşeli de limbă română, chiar dacă revista e o înşiruire tâmpă de nume fără noimă pentru noi. Read the rest of this entry »

Îndosariat la:(No) Comment, Cultura, Fapt divers , , , ,

Omul în mitologia greco-romană

Apariţia omului a fost legată de voinţa şi acţiunea Titanului Prometeu, care în limba greacă înseamnă „providenţa zeilor” (pronianteu) de unde avem şi denumirea de pronie divină sau voinţă divină. Despre om se spune că este singura fiinţă gânditoare care are cunoştinţă despre zei („Despre natura zeilor” – Cicero).
(…) De asemenea, omul a beneficiat din partea zeilor nu numai de minte dar şi de un trup asemănător zeilor chiar dacă este muritor. Şi doar omul este fiinţa care se gândeşte la cer şi la providenţa divină.
Sallustius spunea, în opera sa „De bello Catilina”, că zeii i-au dat omului suflet şi corp. Că sufletul trebuie să poruncească, iar corpul să se supună. Că sufletul este nemuritor pe când trupul moare.
Dar cum a venit pe lume omul şi cine l-a făcut? Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Istorie, Mitologie , , , , , , , , ,