Eminescu – Îndemn la solidaritate naţională

Eminescu şi-a dat seama de urmările triste ale dezlănţuirii pasiunilor personale în viaţa unei ţări. Clarvăzător a ceea ce ne-a slăbit în trecut, el descifrează căile viitorului şi înţelege ce poate salva fiinţa neamului. Făcând sufleteşte una cu organismul naţional, Eminescu are înţelegerea anticipatoare a tuturor problemelor de existenţă ale neamului. Conştient de binefacerile solidarităţii, el la Viena contribuie la unirea celor două societăţi studenţeşti şi-şi însuşeşte astfel programul cuprins de Mureşanu într-un vers pe care România Jună şi-l ia ca deviză: „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă’n simţiri”. Încă din 1870, Eminescu îşi arată părerile sale. În articolul despre însemnătatea serbării de la Putna el îşi spune gândul asupra neînţelegerilor ce frământau generaţia de pe-atunci. Pricina neînţelegerilor, el găseşte nu numai în interesul personal de care se lasă biruit fiecare, ci şi în sciziunea adâncă dintre direcţiile pe care au apucat unii de-o parte, alţii – de alta. Simple divergenţe în păreri sfârşesc prin a deveni acuzări de intenţii subversive şi neîncredere, din pricina caracterului nostru violent. Răul cel mare e că o asemenea stare de lucruri se perpetuează şi, fatal, divergenţele devin din ce în ce mai mari.

Îndosariat la:Istorie, Literatură , eminescu comentarii, Istorie, Literatură, nationalism eminescu, solidaritate nationala

Eminescu – dragostea de neam şi ţară

De la primele sale poezii Eminescu şi-a manifestat sentimentele de dragoste pentru ţară şi neamul românesc. În poezia Din străinătate, pe care-o scrie în 1865 şi o publică în 1866 în Familia, Eminescu exprimă nostalgia ţinutului natal. În jurul său poetul vede numai veselie, toţi se lasă în voia încântărilor şi se bucură de plăcerile ce li le-ntind zile lipsite de grijă. Între toţi, un singur om e nemângâiat – poetul nostru:
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L’a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.
Eminescu ar vrea să se afle din nou în satul său natal, să rătăcească în labirintul codrului pe care l-a iubit în copilărie, să salute colibele liniştite, respirătoare de viaţă simplă, capabile să deştepte visări poetice.
Gândindu-se la valea ce undulează de flori, la muntele ce-şi pierde fruntea în negură şi nori, la câmpia înfloritoare ce-a ţesut zilele albe ale copilăriei poetului, la jocurile de altădată, la murmurul melodic al râului, corul păsărilor şi freamătul frunzelor, la tot cadrul naturii în care-au mijit primele şoptiri de dor, Eminescu exclamă:
Da! Da! aşi fi ferice, de-aşi fi încă odată
În patria-mi iubită, în locul meu natal

Îndosariat la:Istorie, Literatură , eminescu comentariu, eminescu nationalism, Istorie, Literatură, romanism hasdeu

VINEREA NEAGRĂ DIN 1869

Complotul

Asupra New York-ului domnea a seară fierbinte de miez de vară. În amurgul verde-albastru abia mai puteai distinge câteva trăsuri şi echipaje elegante de casă, care treceau alene de-a lungul celebrei Fifth Avenue. Cea mai distinsă stradă a oraşului era ca şi pustie, şi numai puţini trecători se furişau, extenuaţi, pe trotuarul încins de căldura zilei, în timp ce îşi ştergeau, din când în când, sudoarea de pe faţă şi ceafă.
Ferestrele unei case elegante din acest cartier, locuit numai de bogătaşi, erau larg deschise. Clădirea, în cel mai pur stil englezesc, era atât de aproape de stradă, că trecătorii puteau vedea interiorul unei sufragerii luminată strălucitor de numeroase lămpi cu gaz. Trei domni în ţinută elegantă de seară, cu cravate albe, şedeau în jurul unei mese de mahon acoperită cu o faţă de masă împodobită cu broderie scumpă. Pe masă, o carafă cu vin sângeriu de Porto şi câteva pahare din cel mai fin cristal. Câţiva servitori în livrele erau tocmai ocupaţi să strângă farfuriile care serviseră la ultimul fel de mâncare şi să le ducă afară, în timp ce un venerabil “maître d’hôtel”, în haine negre şi cu cravată neagră, oferea domnilor ţigări de foi, după ce pusese pe masă două sfeşnice.

Îndosariat la:Business, Istorie , Abel R Corbin, bursa new york, Business, criza financiara, Economie, Erie Railway, Istorie, jay gould clica, Union Pacific

Protecţia informaţiilor. Organizatoric şi administrativ

Structura de securitate
Reglementările legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate impun existenţa unei structuri/funcţionar de securitate, care reprezintă personalul specializat pentru protecţia informaţiilor.
Cerinţe
- o singură persoană (care să fie eventual degrevată de alte sarcini) sau o structură (în funcţie de nevoile de protecţie ale firmei)
- reglementare clară de reprezentare (dispoziţie a şefului firmei, transmisă personalului)
- dotare foarte bună financiară şi de personal
- implicarea în toate acţiunile cu relevanţă în planul securităţii firmei (proces de iniţiere / participare)
- sprijin prin specialişti cu cunoştinţe în domeniu
- activitate de documentare şi informare permanentă

Îndosariat la:Practic , securitatea informatiei, structura securitate firma

Deci şi totuşi

Conjuncţia coordonatoare conclusivă DECI nu se desparte nici ea prin virgulă:

a) atunci când este aşezată în interiorul propoziţiei. Exemple: România deci face un prim pas…; Să termin deci ce spuneam.

b) atunci când e despărţită prin punct de propoziţia anterioară cu care se coordonează. Exemple: Deci fierbeţi laptele şi menţineţi-l pe foc…; Deci părerea mea este că nu te poţi specializa…

———–

Îndosariat la:Limba romana , erori frecvente limba romana, erori semne de punctuatie, erori virgula, Limba romana

5000 de cuvinte şi gata!

Cică pe engleză o ţii în frâu cu 5000 de cuvinte. Mă refer la engleza vorbită, veşnica problemă, de altfel. Aşadar, limba engleză e full: are un vocabular de 490.000 de cuvinte. Cică ar mai avea în plus şi 300.000 de cuvinte tehnice. Acum, cât ar putea vorbi de vast, ca să zic aşa, un om? Să fii însemnat şi tot nu foloseşti mai mult de 20-30.000 de cuvinte. În mod normal, se spune că, în engleza scrisă, un om educat foloseşte 10.000 de cuvinte, în timp ce în engleza vorbită, foloseşte 5000 de cuvinte.

Îndosariat la:Engleza vorbita, Words , engleza online, Engleza vorbita, vocabular engleza

Philemon şi Baucis sau pilda ospeţiei

Pilda lui Philemon şi Baucis reprezintă de fapt pilda ospeţiei. Jupiter a mai fost numit şi Hospitaliter sau cel Ospitalier şi el a fixat ca lege eternă pentru muritori legea ospeţiei.
Orice drumeţ, pelegrin sau simplu om, fie cetăţean al imperiului sau nu, dacă bătea la uşa omului şi cerea găzduire, oamenii aveau obligaţia să-l primească în gazdă. În numele lui Jupiter călătorii cereau adăpost peste nopte.
Aelian şi Tacitus, referindu-se la legea ospitalităţii, scriau în operele lor următoarele: „mare a fost la grecii şi la romanii antici grija şi reverenţa ospitalităţii, pentru că însuşi Jupiter, tatăl zeilor şi al oamenilor, se îngrijea de acest fapt, căci pe Jupiter oamenii îl mai numeau cel Ospitalier. A nu primi pelegrini şi oameni săraci în ospeţie se considera a fi un lucru rău, vicios, căci ei sunt sub tutela lui Jupiter şi de el sunt trimişi. De aceea însăşi zeii se socoteau că mergeau la locuinţele oamenilor pentru a verifica umanitatea lor. Legea lui Lucanus astfel grăia – dacă la asfinţit ar veni călători şi ar dori să însereze sub acoperişul cuiva, acel om care nu i-a primit şi nu a ţinut cont de legile ospeţiei, să primească pedeapsă, căci pelegrinul vine în numele lui Jupiter cel Ospitalier”.

Îndosariat la:Istorie, Mitologie, Religie , Istorie, Jupiter Hospitaliter, legea ospetiei, Mitologie, mitologie greco-romana, obiceiuri antice, Religie, ritualuri antice

Prepoziţia temporală IN

Ora, ziua, luna, data… ce prepoziţie temporală folosim? În română cum spunem…
Începe munca la 8. Spun şi ei în engleză: He begins work at 8.

Spunem Filmul începe la 9. Spun şi ei The movie is at 9.

Aproape că am putea să facem şi-o regulă din asta. Când vrem să indicăm ora (exactă), folosim prepoziţia AT. De fapt, când vrem să indicăm MOMENTUL EXACT.

Îndosariat la:Engleza vorbita , curs online engleza, Engleza vorbita, preprozitia in engleza

Acteon sau pilda curiozităţii nesăbuite şi a timidităţii

Curiozitatea nesăbuită şi pofta trupului te pot duce adesea la pierzanie. Anticii considerau că doar cei buni şi virtuoşi sunt plăcuţi de zei. Aceasta o demonstrează şi invocaţia dată de preot când invita lumea în templul zeilor la sacrificiu: „veniţi voi toţi cei care aveţi mâinile curate şi care sunteţi înţelepţi în vorbe” şi „voi toţi cei care nu sunteţi vinovaţi de vreo crimă, care nu aveţi sufletele sfâşiate de vreo remuşcare şi care aţi vieţuit mereu în virtute şi dreptate” (apud. Celsus).
Astfel şi Fulgentius în opera sa „Mitologia” şi Ovidiu în opera sa „Metamorphoses” erau de aceeaşi părere: curiozitatea nesăbuită duce la pieire.

Îndosariat la:Istorie, Mitologie , fabula Acteon, Istorie, mitologia romana, Mitologie, mituri

Sfirsitul lui Teo. Inceputul Virginiei

Sint o femeie implinita, dar depinde ce intelege fiecare prin asta. De obicei, femeile implinite ajung la o anumita rutina si atunci isi dau seama ca nu sint tocmai implinite. Toata lumea isi mai doreste cite ceva… (Teodora Virginia Trandafir)

Pe site-ul www.teotrandafir.ro, sintem anuntati ca „au mai ramas doar citeva saptamini pina ce telespectatorii Pro Tv se vor intilni din nou, in fiecare zi, de luni, pina vineri, de la ora 17:45, cu Teo si echipa sa”. Pe prima pagina, Teo ne zimbeste duios: „Revenim pe 11 septembrie”. Va reveni Teo? Ziarele spun nu. Teo insasi lasa sa se inteleaga ca, desi este implinita, nu poti sa nu te fitii la un moment dat pe scaunul pe care te complaci de-atita vreme.

Îndosariat la:Neclasificat , Media, Teo Trandafir