Bucăţi din cărţi

cărţi din bucăţi

Fidelitatea lui Elizabeth Taylor

M-am culcat doar cu bărbaţii care mi-au fost soţi. Câte femei pot spune la fel? (Elizabeth Taylor)

Îndosariat la:Amor , ,

Iubeste ca sa fii iubit

Nimeni nu iubeste cand nu spera macar inconstient sa fie iubit.

(Garabet Ibraileanu)

Îndosariat la:Amor , , , , ,

Creatia la Arghezi si Barbu

TUDOR ARGHEZI
O nunta cosmica sta la originea creatiei universale si a celei poetice. Nunta inseamna iubire si fecunditate. Din iubire se iveste samanta; din iubire se intrupeaza cuvantul.

ION BARBU
Nunta, inteleasa ca patrundere in miracolul creatiei universale. Oul e simbol al misterului nuntii. In structura lui duala se reprezinta lumea de dinaintea nuntirii, “increatul”, dar si cea care va iesi la lumina. Banalul ou arata ca microscosmosul repeta mnacrocosmosul.

TUDOR ARGHEZI
Poezia aspira catre frumusetea neostentativa, virginala, de-nceput.
Poezia iubeste forma de gheata a laturilor corecte.

ION BARBU
Rostul cel mare al poeziei e “recastigarea prin cel mai recules act de amintire a unui sens pierdut de frumusete”.
Poezia de tip coral (l’hymne des coeurs spirituels) accede la functia originara a cantului.
Poezie si geometrie, ambele reprezinta o forma bine delimitata.

Îndosariat la:Limba romana, Poezie , , , , ,

Seneca şi doctrina creştină

Seneca a fost unul din cei mai mari filosofi ai Romei antice, alături de Cicero, Lucretius, Salustius. El a trăit în perioada de expansiune a Imperiului Roman, la curtea împăratului Nero. Operele sale filosofice au constituit pentru creştini o sursă de inspiraţie pentru doctrina creştină, inclusiv doctrina Evangheliilor.

Creştinii, conştienţi fiind că s-au inspirat din opera marelui filosof antic, au fabricat o corespondenţă între apostolul Pavel şi Seneca şi au declarat chiar că Seneca s-a creştinat, ceea ce este un neadevăr istoric şi un fals evident.

Seneca aparţinea curentului stoic. El dispreţuia luxul, îmbuibarea, viaţa lipsită de orice preocupare înaltă. În vasta lui operă sunt foarte multe pasaje care se aseamănă cu religia creştină. Este trist că exponenţii acestei religii scriau în Biblie că „filosofia este o nebunie.“ Ea cuprinde un set de norme şi valori care îi pot conferi omului o călăuză în viaţă, un îndreptar demn de urmat.

Dar să vedem paralelismele doctrinei stoice a lui Seneca cu cele ale Bibliei:

1). Îndreptarea păcătosului

a) Preceptele Bibliei

„Nu doresc moartea păcătosului ci îndreptarea lui“

b) Preceptele lui Seneca

„Cât de omenesc va fi să arăţi un suflet blând şi părintesc faţă de cei vinovaţi şi să nu le urmezi pildele ci să-i aduci pe calea cea bună“ (Despre mânie, Op. cit. pag. 24)

2). Iubirea de vrăjmaş şi iertarea păcatelor acestuia

a) Precepte biblice

„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploile peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.“ (Matei 5 : 44 – 45)

b) Preceptele lui Seneca

„Nu este în firea unui om înţelept să urască pe cei rătăciţi; altminteri se va urî pe sine.” (Despre manie, din ciclul Seneca, scrieri filosofice alese, Biblioteca pentru tineret, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981, pag. 24)

3). Sursa răului

a) Precepte creştine

„Ce iese din gură, vine din inimă şi aceea spurcă pe om.“ (Matei 15 : 18)

b) Preceptele lui Seneca

„Prin urmare, trebuie să ştim că răul de care suferim nu vine din locurile în care ne aflăm, ci dimpotrivă, dinlăuntrul nostru.”

„Dar ia seama: poate că întreg răul vine din sufletul tău.“ (Despre liniştea sufletului, Op. cit. pag. 81, 85)

4). Prieteniile rele strică năravurile bune

a) Precepte creştine

„Cine umblă cu înţelepţii se fac înţelepţi dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz.“ (Proverbe 13 : 20)

b) Preceptele lui Seneca

„Când ne alegem prietenii, să-i căutăm pe cei mai puţin atinşi de defecte.”

„Răul se răspândeşte când bolnavii se amestecă cu oamenii sănătoşi.“ (Despre liniştea sufletului, Op. cit. pag. 89)

5). Nu judeca

a) Precepte biblice

„Nu judeca ca să nu fii judecat.“ (Biblia)

b) Preceptele lui Seneca

„Unii trebuie să înveţe să nu reproşeze nimic.“ (Despre binefaceri, Op. cit. pag. 138)

6). A face milostenii, a da din inimă

a) Precepte biblice

„Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru şi atunci toate vor fi curate.“ (Luca 11 : 41)

b) Preceptele lui Seneca

„A nu urmări rodul binefacerilor, ci binefacerile înseşi, a căuta binele după ce a cunoscut numai răul, iată ce este propriu unei inimi mărinimoase şi bune. Ce măreţie ar avea actul de a fi de folos multor oameni dacă n-ar rămâne nimeni dezamăgit.“ (Despre binefaceri, Op. cit. pag. 138) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Cugetari, Filozofie, Istorie, Religie , , , , , , , , ,

Religia antică şi „doctrina creştină“

Platon spune: „Întreg cerul, sau lumea sau altceva, care este numit cu un nume de noi, a fost el de-a pururi, neavând nici un fel de început al creaţiei, sau dacă a devenit s-a făcut începând cu un început? Însă a fost făcut. Dacă, după raţiunea cea potrivită trebuie să spunem că această lume este o vieţuitoare înzestrată cu suflet şi raţiune, atunci cu adevărat a fost făcută prin suflul lui Dumnezeu (extras din ÎMPĂRATUL IULIAN, Contra galileenilor, Op. cit., pag. 99).

După cum se vede din citatul de mai sus şi „păgânii“ credeau că lumea a fost creată de cineva: Demiurg, Cauza Primordială sau chiar de Dumnezeu. Această Cauză Primordială – aşa cum am văzut în capitolul 1 – a creat lumea, zeii şi pe oameni. Tot acest Demiurg este Cauza bunătăţii absolute în Univers. Isus spune: „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu“ (Luca 18 : 19)

Hermes Trismegistul spune în Corpus Hermeticum: „Zeul e bun“. De asemenea, tot în respectiva operă, el declară: „Ce este Zeul? Binele imuabil şi absolut“.

Comentând natura zeului, el scrie: „În om binele este de asemenea măsurat în comparaţie cu ceea ce este rău; căci ceea ce aici nu este foarte rău este bine, iar ceea ce aici este numit bine este cel mai mic rău. Este cu neputinţă ca binele să fie aici pur, lipsit de rău, căci binele ajunge rău. De aceea numai în Zeul însuşi se află binele sau Zeul e binele. În oameni nu se află decât numele binelui“.

Zeii sunt buni, Dumnezeu este bun, ei nu pot fiinţa pe pământ deoarece răul le macină strălucirea.

Despre Dumnezeu se spune că la început a fost Cuvântul (Logosul) şi Cuvântul a creat Lumea.

Exact aceleaşi cuvinte au spus criticii: „Ziditorul nu a făurit această Lume Universală cu Mâinile Sale, ci prin Cuvântul Său.“ Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Istorie, Religie , , , , , ,

Amicitie, nu amor

Un amor care se sfarseste cu amicitie nu a fost amor.

(Mihai Eminescu)

Îndosariat la:Amor , , , ,

Singura scapare: Iubeste!

Trebuie sa iubesti pe oricine, orice, oricum, numai sa iubesti.

(Alexandre Dumas fiul – scriitor francez, 1824-1895)

Îndosariat la:Amor , , , , , ,

Misterele Sfinxului

Eroziunea Sfinxului a declansat o controversa majora in ultimii ani (…) Studiul eroziunii trupului si a incintei Sfinxului a fost pornit de exceptionalul cercetator american John Anthony West, care se baza pe observatiile originare facute de R.A. Schwaller de Lubicz la mijlocul secolului XX (…) West a remarcat in cartile lui Schwaller de Lubicz observatia ca eroziunea avansata a trupului Sfinxului nu era cauzata de sablare, ci de apa (…)

Dupa mai multe incercari de a gasi un geolog care sa studieze eroziunea, West a trezit interesul dr. Robert Schoch, de la Boston University. Din analiza facuta formelor de eroziune, Schoch a tras conlcuzia ca ele sunt, intr-adevar, opera apei, a apei de ploaie. Cercetarile sale au fost confirmate si de alti geologi (…) Read the rest of this entry »

Îndosariat la:Istorie , , , , , , , ,

Bucurestiul inuman

Vor trece ani pana cand orasul [Bucuresti] va fi prietenos cu oamenii.

(Traian Basescu la Realitatea TV, 19 mai a.c.)

Îndosariat la:Neclasificat , , ,

Abrevieri din latina

Cca. (Circa) – aproximativ, cam, evaluat la

Cf. (Confer) – compara, pune fata in fata

E.g. (Exempli gratia) – de exemplu, de pilda

Et. al. (Et alibi) – si in alte locuri, in alte pasaje

F.v. (Folio verso) – pe pagina urmatoare

H.c. (Honoris causa) – in semn de onoare, de respect

H.i./H.j. (Hic iacet/Hic jacet) – Aici zace/odihneste

Ib./Ibid. (Ibidem) – in acelasi loc; tot acolo, la acelasi autor, paragraf, pagina, opera

Id. (Idem) – acelasi (autor, lucru etc.)

I.e. (id est) – adica; si anume

L.c. (Loco citato) – in paragraful sau pasajul citat anterior

L.s. (locus sigilii) – locul unde se pune sigiliul, stampila

N.b. (Nota bene) – tine bine minte, nu uita, fii atenta la

Op. cit. (Opus citatum/opere citato) – (in) opera citata anterior

Q.e.d. (Quod erat demonstrandum) – ceea ce trebuia sa fie demonstrat/ceea ce era de demonstrat

Q.e.f. (Quod erat faciendum) – ceea ce trebuia neaparat facut/ceea ce era de facut

U.s. (Ubi supra) – Unde a fost citat mai sus

V.g. (Verbi gratia) – Ca un exemplu de exprimare, de exemplu

Îndosariat la:Expresii/maxime/zicatori , , , ,