Cum pradă Traian Basescu România

“Prădarea ROMÂNIEI – Cum pradă Traian Basescu România. Crima organizata. Interesele externe”. Este titlul
unei cărţi apărute recent.
Nu titlul cărţii m-a frapat, profund politic în contextul actual, cât faptul că editura care scoate cartea este “Compania”. O editură dragă, condusă de Adina Kenereş şi Petru Romoşan.

Am citit că Victor Gaetan a bătut la uşa mai multor edituri până i s-a deschis în cele din urmă.

Autorii cărţii sunt Victor Gaetan (publicist român adoptat prin căsătorie de America) si Ciprian Nastasiu (fost procuror DIICOT).

“Sub preşedinţia lui Traian Băsescu, România a fost vulnerabilă la şantajele crimei organizate, ale elementelor marginale, naţionale şi internaţionale, din diverse servicii secrete” (Victor Gaetan)

Îndosariat la:(No) Comment, Politica , Basescu, Ciprian Nastasiu, pradarea romaniei, Victor Gaetan

Crin Antonescu şi Dinu Patriciu. Începuturi

Patriciu şi Antonescu la început de drum politic.

De pe site-ul Camerei Deputaţilor

Îndosariat la:(No) Comment, Politica , camera deputatilor, Crin Antonescu, dinu patriciu, liberali

Capitalismul ar trebui numit Proletarianism

Orice om ar trebuie să aibă ceva pe care să-l poată modela după chipul său, la fel cum el este modelat după Cel de Sus. Dar, pentru că nu e Dumnezeu, ci doar creaţia Lui, tot ce creează omul are limite; şi tot ce are omul trebuie să fie limitat, strict, mărunt.

Când spun Capitalism, mă refer de regulă la acea realitate economică în care există o clasă de capitalişti (…) relativ mică în mâna cărora este concentrat atât de mult capital, încât e nevoie de enorm de mulţi cetăţeni care să-i servească pe aceşti capitalişti pentru un salariu.

Adevărul că ceea ce numim Capitalism ar trebui numit Proletarianism. Ideea e următoarea, nu câţiva oameni posadă capital, ci majoritatea oamenilor au un salariu pentru că nu au capital.

Îndosariat la:Economie, Vorbe celebre , capitalism, Chesterton, citate, comunism, distributism, proletarianism

Rău de prea mult bine

Eu nu sunt făcut pentru bucurie, nu trebuie să caut plăcerea: vai mie când cad în braţele călduţe şi adormitoare ale fericirii! Dacă vreau să rămân credincios raţiunii de-a fi a sufletului meu, jurământului pe care l-am făcut născându-mă a doua oară, pactului pe cre l-am încheiat cu viaţa şi cu moartea, nu trebuie să mă abandonez şi să prind gustul poşircii lăptoase a îndestulării comune.
Prea multă rânduială, prea multă pace, prea multă tihnă există acum în viaţa mea (…)
Azi toată viaţa mea e bine rânduită şi aranjată (…)
Nu vreau să fiu nici mulţumit, nici liniştit, nici fericit, nici bogat.

(Giovanni Papini, Un om sfârşit, Editura Polirom)

Îndosariat la:Literatură, Vorbe celebre , citate Papini, un om sfarsit

Lumea mea

Pe vremea aceea, cuvântul meu meu preferat era eliberare. Eliberare de lucrul acesta şi de celălalt, de acum şi apoi, de aici şi de dincolo: eliberare de toate.
Voiam să mă despoi pe mine însumi şi să despoi totul: să mă întorc la nuditatea perfectă, la înspăimântătoarea libertate a unui ateu radical şi universal. Iar când mi s-a părut că sunt gol şi că durerile şi gândurile lumii nu mai sunt ale mele, am vrut să-mi reclădesc lumea mea. În două feluri: prin puterea spiritului şi prin evocarea fantasticului – cu ajutorul voinţei şi poeziei.

(Giovanni Papini, Un om sfarsit, Editura Polirom)

Îndosariat la:Literatură, Vorbe celebre , citate Papini, un om sfarsit

Balega din cap

Prea mult idealism, spun înţelepţii care s-au învăţat cu bălegarul.

(Giovanni Papini, Un om sfârşit, Editura Humanitas)

Îndosariat la:Literatură, Vorbe celebre , citate Papini, un om sfarsit

Lumea sunt eu

Lumea e reprezentare – da, dar eu nu cunosc alte reprezentări în afară de-ale mele. Cele ale altora îmi sunt necunoscute, ca şi esenţa fenomenelor neînsufleţite. Mintea celorlalţi există numai ca ipoteză a minţii mele. Lumea e aşadar reprezentarea mea, lumea e sufletul meu, lumea sunt eu.

(Giovanni Papini, Un om sfârşit, Editura Polirom)

Îndosariat la:Filozofie, Literatură, Vorbe celebre , citate filozofie, citate Papini, un om sfarsit

Politicienii noştri sunt cam offline

Traian Băsescu (…) a abandonat total internetul după câştigarea alegerilor, iar majoritatea politicienilor români au făcut la fel sau au menţinut o minimă prezenţă online. În cazul preşedintelui, e, de fapt, un pattern comportamental, pentru că acelaşi lucru se petrecuse şi după câştigarea Primăriei Bucureştiului. Site-ul basescu.ro s-a reactivat pentru scurtă vreme, în campania dinaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui, apoi a căzut din nou în letargie, pentru a fi readus la viaţă odată cu apropierea datei alegerilor.

De ce are actualul preşedinte site activ doar în campanii? I-am pus întrebarea, într-o discuţie online găzduită de HotNews, lui Felix Tătaru, a cărui firmă s-a ocupat de campaniile lui Băsescu. Răspunsul: ”În rest e preşedinte şi are site-ul Presidency.ro”.

Băsescu nu e un caz singular, ci, mai degrabă, reprezintă curentul dominant de gândire şi acţiune printre politicieni. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu devenise, la rândul său, foarte activ pe Facebook în preajma alegerilor de anul trecut. Ultima noutate de pe site-ul său, tariceanu.ro, datează (la ora la care e postat acest text) din 2008, iar contul de Facebook lâncezeşte. Mai scrie, în schimb, din când în când, pe blog. Contracandidatul lui Băsescu de acum cinci ani, Adrian Năstase, e destul de activ ca blogger, însă site-ul său oficial, adriannastase.ro, e cuminte, nu are conţinut din actualitate şi nu oferă în homepage nici un link către blog.

Preşedintele, în schimb, nu şi-a făcut blog, deşi această formă de comunicare pare făcută pentru un personaj mereu dornic de a ajunge la public şi permanent frustrat de modul în care mass media se achită de sarcina de a reflecta activitatea prezidenţială. Există, la nivelul multor oficialităţi de la noi, concepţia că, odată ajuns într-o funcţie publică importantă, o astfel de comunicare e cumva sub demnitatea omului politic. Mai ales că, vorba lui Felix Tătaru, pentru comunicare există site-urile oficiale instituţionale.

Concepţia aceasta îl va costa, probabil, destule voturi pe Băsescu, pentru că unii internauţi, nevoiţi să-şi ia informaţiile despre activitatea preşedintelui din spaţiul sec al site-ului oficial, se vor fi simţit abandonaţi. După campanii zglobii şi pline de spirit, cum au fost cele duse pe internet de staff-ul lui Băsescu, a urmat de fiecare dată peisajul scorţos al presidency.ro, plin de comunicate de presă şi de scripturile unor discursuri oficiale, în care preşedintele se adresează, adesea, nu publicului, ci altor oficialităţi.

(Extras din Internetul nu e TV. Şi alte lucruri pe care le au de învăţat candidaţii români de la Obama, de Alexandru-Brăduț Ulmanu, pe presa.nu)

Îndosariat la:Politica , adrian nastase, Basescu, campanie online, felix tataru, tariceanu

Surrogates

Eu nu sunt un om în adevăratul sens al cuvântului. Nu sunt un om ca toţi ceilalţi, un om în carne şi oase, un bărbat născut din femeie. Nu am venit pe lume precum semenii mei. Nimeni nu mi-a vegheat leagănul, nici primii ani de viaţă. Nu am cunoscut nearăbdarea adolescenţei sau siguranţa legăturilor de familie. Eu – şi voi spune asta în auzul întregii lumi, fie că mă credeţi sau nu – sunt doar o figură născută dintr-un vis… Exist numai pentru că cineva mă visează, cineva care, dormind, mă vede micşorându-mă, acţionând şi trăind – sau, chiar acum, rostind aceste cuvinte”.

(Giovanni Papini)

Îndosariat la:Vorbe celebre , citate om, Giovanni Papini

Brandul Băsescu fără păr

La iniţiativa Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea conceptului de brand al României. Viitorul concept va trebui să întrunească mai multe condiţii în acelaşi timp: să fie pozitiv, credibil, unic şi atractiv (…)
Turismul, tehnologia informaţiei, industria vinului, “produsele de origine” sunt domenii în jurul cărora România îşi poate lucra şi umfla muşchii. Avem Băbească, Voroneţ, Deltă, Dracula, Mamaia, Sighişoara, urdă. Avem şi pălincă, Enescu, colinde, pe care domnul Jonathan Scheele le-ar lua oricând din România, dacă ar fi să plece pe-o insulă pustie, aşa a spus într-un interviu.

Nu trebuie uitat brand-ul Băsescu care se menţine pe primul loc în topul încrederii, cu 58%. Cu toate că briciul a trecut peste capul preşedintelui, puterea nu l-a părăsit. În Antichitate, părul capului şi, în general cel de pe corp, denotă, putere, forţă, virilitate. Cel văduvit de păr, se credea că devine vulnerabil. În plus, mai bine zis, în minus, preşedintele are ochii nelalocul lor, are şi urechile mici – aşa l-a caracterizat fostul ministru, Tănăsescu. Dar “am altceva mare”, s-a-nfoiat Băsescu.

În campania la preşedinţie de anul trecut, cei doi rivali, N & B, s-au încleştat online de la brâu în jos. Şi astăzi site-urile celor doi, www.adriannastase.ro şi www.basescu.ro, mai poartă încă urmele acelei bătălii anatomice. Acea confruntare între cofrajele cu ouă ale lui Năstase şi ardeii roşii şi iuţi ai lui Băsescu.

Să ne amintim că liderii PSD-ului au avut mereu obsesia ouşoarelor. Ilie Sârbu, fostul ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, s-a auto-semi-castrat, la trecerea dintre ani. În aceste condiţii, roadele pământului, codrii, brazii, câmpurile de mătase au suferit de un management cu unul singur, redus. Pe vremuri, regele era detronat pentru că impotenţa lui atrăgea după sine blestemul impotenţei întregii comunităţi. În sfârşit, trebuie remarcat faptul că domnul Băsescu are în continuare o înclinaţie dostoievskiană spre autoflagelare întru purificarea brand-ului. Adică, nu poţi să nu alături ardeiul cel roşu de fraza de pe site-ul candidatului DA: “Ai câştigat dreptul de a fi alături de Geoană pentru a i-o trage lui Băsescu”.
(…)

(Radu Meiroşu, Brand cu (diz)abilităţi, 2005, Liternet)

Îndosariat la:Politica , adrian nastase, Basescu, brand, Geoana, ilie sarbu, Romania